vineri, 31 ianuarie 2020

CARIBDA. FUNCŢIONARE ŞI ASPECT (10). IPOTEZA CELOR DOUĂ IZBUCURI ŞI A RIGOLEI

Considerăm că există două izbucuri:


  1. primul (cel necontrolat) format din rezervorul superior, galeria superioară şi valva
  2. al doilea izbuc (cel controlat de Caribda) alcătuit din galeria inferioară (al cărei început constituie căldarea), duza care constituie prelungirea galeriei în rezervor şi rezervorul inferior; în acest rezervor se găseşte Caribda
O schemă pur orientativă se poate observa aici:
Roşu = rezervorul superior:
Portocaliu = porţiunea galeriei superioare cuprinsă între rezervorul superior şi valvă
Galben = valva care nu permite apei din galeria inferioară să pătrundă în galeria superioară atunci când apa din rezervorul inferior e evacuată prin galeria inferioară şi căldare
Verde deschis = porţiunea galeriei superioare aflată după valvă; este orientată orizontal, astfel încât jetul care iese să imprime o mişcare de rotaţie apei existente în căldare
Verde închis = căldarea (porţiunea galeriei inferioare anterioară rigolei
Albastru deschis = rigola; obiectele mari nu sunt înghiţite de Caribda, ci se opresc la rigolă, iar când vârtejul încetează, acestea revin la suprafaţa apei
Albastru mai închis = porţiunea galeriei inferioare situată între rigolă şi rezervorul inferior
Albastru marin = buzele capului principal al Caribdei; acestea stau pe duza care constituie prelungirea galeriei inferioare
Indigo = apele mării situate în vecinătatea şi deasupra căldării
Violet = rezervorul inferior
Gri = rocă


IPOSTAZA VÂRTEJ


În pricipiu, producerea vârtejului are loc astfel:
  • rezervorul superior se umple până începe să sifoneze
  • apa intră în galeria superioară, deschide valva  şi e dirijată în plan orizontal, paralel cu pereţii căldării; se crează, astfel, o mişcare de rotaţie a apei din căldare
  • Caribda, auzind zgomotul şi / sau sesizând vibraţiile, suge aerul de la capătul galeriei inferioare până se produce sifonarea; după ce apa a început să se scurgă prin sifonare, Divina Caribda are de ales; fie lasă apa să curgă singură - prin sifonare - fie continuă să aspire apa prin capul principal şi să o evacueze prin cel secundar
  • intrarea apei în rezervor poate avea loc şi după ce nu mai curge apă prin galeria superioară; ba mai mult, galeria inferioară poate funcţiona independent de cea superioară fiind controlată de Caribda; la o adică rezervorul se poate umple până la refuz dat fiind faptul că Divina Caribda are suficientă forţă
Înainte de a trece la ipostaza gheizer, postez câteva imagini cu reprezentările Caribdei, cu precizarea că, în Odiseea aceasta nu e vizibilă. Aspectul Caribdei ar putea fi, oarecum, similar Amfisbenei, dar fără aripi:
Sursa: Wikipedia
Sursa: Google Imagini
În oricare din variante, etanşeizarea menţionată anterior ar putea avea loc relativ uşor.


IPOSTAZA GHEIZER


După ce rezervorul superior s-a golit, apa din rezervorul inferior e pompată de Caribda şi, astfel, în zona căldării se produce gheizerul. Adică acel "clocot" (posibil chiar fântână arteziană) însoţit de stropi foarte fini care nu permit vederea ţărmurilor. Cum rămâne cu obiectele mari înghiţite şi care sunt date afară? În ipoteza de faţă, acestea nu ajung în stomacul Caribdei, ci se opresc la rigolă, după care, atunci când încetează vârtejul, se ridică la suprafaţă şi cum de cele mai multe ori, vârtejul e urmat de "gheizer" acestea sunt aruncate. Totuşi, nu totdeauna se produce acea evacuare spectaculoasă a apei. De exemplu, după ce Ulise s-a ţinut de smochin (ca să nu cadă în vârtejul creat de Caribda) revenirea resturilor navei distrusă de Zeus s-a făcut într-o manieră mult mai lină. Dacă avea loc gheizerul, nu e sigur că Ulise scăpa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.