luni, 27 ianuarie 2020

CARIBDA. FUNCŢIONARE ŞI ASPECT (5). IPOTEZA VORTEXULUI

Dacă data trecută ne-am gândit la robinetele magice, acum gândurile noastre se vor îndrepta către fântânile de tip vortex. Înainte de a intra în miezul problemei, precizăm faptul că există două variante de vortex:

  1. fără pompă
  2. cu pompă
Vortexurile fără pompă folosesc piese de metal învârtite cu ajutorul câmpului magnetic. Pâlnia rezultată e mai adâncă decât s-ar crede, ajungând - pentru intervale scurte de timp - chiar până la elementul rotativ (care e din metal). Cele cu pompă au un orificiu central de evacuare, unul sau mai multe de admisie, aproape de marginile recipientului, pentru a forţa apa să se învârtă. De asemenea, mai există orificii de evacuare şi în exterior, pentru situaţiile în care apa din fântână se revarsă. Pâlnia (vârtejul) ajunge la orificiul central de evacuare mai tot timpul.

Să revenim la locul unde se află Caribda. Dacă mergem pe ipoteza vortexurilor (ceea ce, teoretic, ar fi ipoteza cea mai plauzibilă) atunci acea porţiune mai ridicată a fundului de mare vizibilă atunci când e vârtejul (porţiune pe care am considerat-o "clopot", dar, în cazul de faţă, poate fi orice altceva) trebuie să fie altfel "prinsă" de fundul restului mării astfel încât între aceasta şi restul fundului mării să încapă ditamai monstrul. Reamintim faptul că Divina Caribda nu se vede, deci stratul de apă trebuie să fie, în continuare, suficient de gros încât să nu permită vederea acesteia. 

Va urma

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.