luni, 27 ianuarie 2020

CARIBDA. FUNCŢIONARE ŞI ASPECT (6). IPOTEZA CELOR DOUĂ TIPURI DE VORTEX (CONTINUARE)

Pentru a fi îndeplinite condiţiile funcţionării Caribdei ca o fântână de tip vortex, este nevoie ca aceasta să aibă suficient loc. Deci  acel "dom" care constituie porţiunea temporar vizibilă a fundului mării, trebuie să fie prins cu un fel de arce de restul fundului mării, astfel încât Caribda să aibă loc sub acele arce. 

Să zicem că Divina Caribda are forma unui monstru cu coadă. ca să creeze vârtej, coada începe să se învârtă repede. Ar rezulta o mişcare circulară a apei, dar, apele fiind deschise, nu e sigur că vârtejul creat ar fi suficient cât să permită vederea acelei părţi mai ridicate a fundului mării. Acum pornim de la o altă ipoteză. Cea conform căreia Caribda are minim 3 tentacule terminate, fiecare, cu un orificiu de evacuare, iar orificiul de admisie (gura) ar fi situat central. În ipostaza "vârtej" fiecare tentacul ar fi orientat către capătul celui învecinat; vacuum-ul creat ar determina o mişcare circulară care, coroborată cu absorbţia provocată de gură ar crea un vârtej pe cinste. În ipostaza gheizer, rolurile orificiilor s-ar inversa. Acea porţiune mai ridicată a fundului mării ar sta în calea jetului de apă aruncat prin orificiul central şi ar ricoşa în lateral. Suprafaţa mării s-ar învolbura, dar nu e sigur că energia rămasă este suficientă pentru a crea acel spectacol în care apa parcă clocoteşte, iar stropii foarte fini din atmosferă împiedică observarea celor două maluri ale Messinei.


Va urma.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.