tag:blogger.com,1999:blog-85404328679548888132024-03-28T03:23:05.347+02:001567-ETEROGENKQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.comBlogger592125tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-49183413920447473692024-03-27T17:33:00.002+02:002024-03-28T03:22:33.086+02:00KLOKOVA, VARASOVA, SIMPLEGADELE ŞI "CONCEPTUL 3" (3)<h1 style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"> POZIŢIA ŢĂRMULUI PELOPONEZIAN ÎN IMAGINAŢIA LUI HOMER</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Distanţa minimă între capul Rio(n) şi Capul Antirrio(n) e de aproximativ 2 km. Distanţa - pe direcţia nord-sud dintre extremitatea sudică a Varassovei şi ţărmul peloponezian e de aproximativ 22 km. Distanţa dintre extremitatea sudică a Klokovei şi ţărmul peloponezian - măsurată pe direcţia nord-sud este de aproximativ 18 km. În ceea ce priveşte distanţa dintre Capul Mornos şi Capul Drepano(s), aceasta este de circa 4 km. Strâmtoarea Messina (cea considerată de majoritatea mitologilor ca fiind Strâmtoarea Scila şi Caribda) are 3 km lăţime. </span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">Revenim la zona Golfului Patra(s) şi a Golfului Corint deoarece, conform unor studii recente, sursa de inspiraţie a Strâmtorii Scila şi Caribda este Strâmtoarea Rio(n)-Antirrio(n). În imaginaţia lui Homer, strâmtoarea ar lățimea bătăii unei săgeţi trasă dintr-un arc. Întrebarea este dacă distanţa e dată comparativ cu locul până unde ajunge o săgeată sau până unde săgeata ar avea precizie. Ar rezulta undeva între 150 şi 200m. De asemenea, se pot pune următoarele întrebări:</span></div><div><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">Lăţimea strâmtorii e aceeaşi pe toată lungimea ei?</span></li><li><span style="font-size: x-large;">Strâmtoarea are o axă de simetrie?</span></li><li><span style="font-size: x-large;">Ţărmul peloponezian se apropie doar în unele locuri la maxim 200m de cel nordic, în rest fiind mai departe?</span></li></ol><div><span style="font-size: x-large;">Cu toate că nu se poate da un răspuns exact la niciuna din cele 3 întrebări, e greu de crezut că, în imaginaţia lui Homer, strâmtoarea respectivă să fi avut peste 200m lăţime.</span></div></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">VERSANTUL NORDIC AL MUNTELUI PANAHAIKO ÎN IMAGINAŢIA LUI HOMER</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Masivul Panahaiko(n) se găseşte câţiva kilometri sud-est de Strâmtoarea Rio(n)-Antirrio(n) şi are două vârfuri: unul de 1813m şi unul de 1926m. Deşi aflat la o anumită distanţă de ţărm, Panahnaiko(n) <span style="background-color: #fcff01;">dă impresia că "închide" marea pentru cineva care vine dinspre vest</span>, ori, conform unor studii, Ulise tocmai de acolo venea. Impresia de închidere ar putea veni de la creasta care coboară spre Capul Drepano(s) şi care se apropie destul de mult de ţărm. Zona înaltă a muntelui respectiv este, frecvent, învăluită în nori, <span style="background-color: #fcff01;">acesta fiind un alt motiv pentru care se merge pe ideea că Stânca Scilei nu ar fi stânca din oraşul Scilla, ci Muntele Panahaiko(n).</span></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">Cum arăta muntele Panahaiko(n) în imaginaţia lui Homer? Semnificativ diferit. E o stâncă netedă şi înaltă - probabil - de 1813m, având la mijloc o peşteră: Peştera Scilei. Ce poate însemna la mijloc?</span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">la jumătatea înălţimii; asta ar însemna 907m mdM</span></li><li><span style="font-size: x-large;">la jumătatea planului vertical de simetrie (dacă Homer şi-a imaginat steiul respectiv ca fiind simetric faţă de un astfel de plan), situaţie în care înălţimea peşterii nu e precizată</span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;">Se mai specifică următorul aspect: un arcaş bun nu poate trage nicio săgeată care să ajungă în la capătul peşterii. Asta ar putea însemna fie că peştera este la o înălţime considerabilă, fie că are o lungime considerabilă, fie şi una şi alta.</span></div></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">Să aibă Scila homerică gâturi de peste 900m? Ar fi exagerat, dar monştri care să depăşească 1 km lungime există în mitologie. De exemplu, Kraken din mitologia popoarelor nordice. În cazul în care sursa de inspiraţie a Scilei sunt trombele marine care se formează în zona Golfului Patra(s), nu ar trebui să ne surprindă acest aspect. Trombele marine pot avea câteva sute de metri înălţime.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">Nu în ultimul rând ar fi numărul de picioare al Scilei. Aspectul poate părea fără relevanţă, câtă vreme acestea sunt invizibile şi nu ajută la locomoţia Scilei, aceasta fiind staţionară, însă, pentru "Conceptul 3" acesta contează. Conform unor surse, numărul de picioare e de 12, conform altora e de 6. </span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">IDEEA DE TEMPLU</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">În postarea viitoare.</span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-70703174092293553842024-03-21T23:09:00.004+02:002024-03-22T00:15:23.932+02:00<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"> Articolul îmi aparţine:<br /><a href="https://baabel.ro/2024/03/pilotul-anti-ulise/" style="background-color: #cccccc;">https://baabel.ro/2024/03/pilotul-anti-ulise/</a><br /><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><span>Tema respectivă apare şi pe acest blog şi, din raţiuni deontologice şi tactice nu am dat numele pilotului. </span><span>Majoritatea articolelor dau numele întreg al acestuia fără să ţină cont de următoarele: </span></span></div><div style="text-align: left;"><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">copiii acestuia sunt în viaţă </span></li><li><span style="font-size: x-large;">soţia acestuia de asemenea</span></li></ul><span style="font-size: x-large;">şi sigur au avut parte de o traumă sufletească după întâmplarea respectivă. </span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-34420500419940077772024-03-18T23:44:00.109+02:002024-03-19T00:31:19.276+02:00KLOKOVA, VARASOVA, SIMPLEGADELE ŞI "CONCEPTUL 3" (2)<h1 style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"> POZIŢIA "FUMULUI"</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">În postările trecute, am susţinut că ceea ce apare ca "fum" în traducerea lui Murnu ar putea fi:</span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">unul sau mai multe jeturi ascendente, temporare, care ţâşnesc din nişte cratere aflate foarte puţin deasupra mării; dacă se merge pe ideea "Conceputului 3"* rezultă un număr de <span style="background-color: red;"><span style="color: white;">6 jeturi echidistante, verticale, coliniare şi paralele A1-A6</span></span>, A1 fiind jetul nordic, A6 cel sudic, iar A2-A5 jeturile intermediare, situate pe linia imaginară sus-amintită; posibil chiar ca distanţa Varasova-A1 să fie egală cu distanţa dintre jeturi şi egală cu distanţa dintre A6 şi locul unde linia imaginară sus-amintită intersectează ţărmul peloponezian</span></li><li><span style="font-size: x-large;">un evantai de apă - temporar - ieşind dintr-un crater ca o fantă în formă de arc de cerc, aflat tot aşa, puţin deasupra nivelului mării; conform "Conceptului 3", <span style="background-color: #ffa400;">dacă "evantaiul de apă" e singur, s-ar afla la jumătatea distanţei Varasova-ţărmul peloponezian aflat chiar la sud de aceasta</span>; dacă, însă, <span style="background-color: #ffa400;">evantaiul de apă nu ar fi "singur", ci asociat cu încă 5 jeturi, dispunerea acestora ar fi după cum urmează; jeturile A1-A4 ar fi coliniare, echidistante, paralele şi verticale, împărţind distanţa dintre Varasova şi porţiunea ţărmului peloponezian în 5 părţi egale; în faţa mijlocului distanţei dintre jetul A2 şi jetul A3 s-ar afla jetul A2', iar în spatele mijlocului distanţei dintre jetul A2 şi A3 ar fi jetul A2'', adică cel care ar forma evantaiul de apă</span>; jeturile A2, A2', A3 şi A2'' ar forma un pătrat având o diagonală orientată N-S (diagonala A2-A3) şi una orientată V-E (diagonala A2'-A2'')</span></li><li><span style="font-size: x-large;">6** căderi de apă temporare, similare, oarecum, duşurilor cervicale*** situate deasupra ţărmului astfel încât apa să cadă direct în mare, fără să atingă pământul, producând mulţi stropi; nefiind amintite niciun fel de insuliţe sau stânci - altele decât cele ale Scilei şi Caribdei - e posibil ca "fumul" să fie stropii rezultaţi din acele cascade</span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;">*S-a pornit de la ideea că ar trebui să existe o analogie între Scila şi Caribda. Analogia e următoarea: proeminenţe vizibile - evacuări aeriene, proeminenţe invizibile-evacuări submerse. Se poate deduce foarte uşor că Divina Caribda nu e pe fundul mării, ci în acesta, într-un sistem de peşteri dintre care unele ies deasupra mării sau chiar pe ţărm (evacuările aeriene), iar altele debuşează pe fundul mării (evacuările submerse). la acestea se adaugă galeria reversibilă care fie e doar de admisie (adică pe acolo Caribda înghite apa), fie reversibilă (adică pe acolo apa e şi evacuată, caz în care cele 18 evacuări sunt inactive). Caribda nu e doar pompă; e şi distribuitor. Scila homerică are 6 capete, tot atâtea gâturi şi 12 picioare. Existau două variante. Fie să se meargă pe ideea existenţei a 24 de elemente (6 capete, 6 gâturi şi 12 picioare), fie pe ideea că sunt 18 elemente (6 capete şi tot atâtea gâturi la care se adaugă 12 picioare). Am optat pentru varianta cu 12 elemente. Astfel, conform conceptului 3, numărul evacuărilor aeriene prin care iese apa aruncată de Caribda este 1/3 din numărul total al evacuărilor (restul de 2/3 fiind submerse) şi, de asemenea, numărul evacuărilor - atât al celor aeriene cât şi a celor submerse - e multiplu de 3. Excepţie face evantaiul de apă care - dacă se merge pe ideea că e "singur", ar prelua 1/3 din debitul total al apei evacuată de Caribda. </span></div><div><span style="font-size: x-large;">**Tot conform "Conceptului 3" </span></div><div><span style="font-size: x-large;">***Structurile respective ar fi, de fapt, nişte surplombe. Capetele acestora ar putea fi coliniare orientate V-E, dar, tot aşa de bine, ar putea să nu fie, dând impresia că sunt nişte capete gata-gata de atac; Verticala dusă de capetele surplombelor respective nu ar intersecta porţiunea muntelui situată sub acestea, ci ar ajunge direct în mare.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">Unde se putea afla acest "fum" în imaginaţia lui Homer? Cu siguranţă înainte de a ajunge la strâmtoare. În cazul de faţă, dacă admitem că Strâmtoarea Scila Şi Caribda e Rio(n), poziţia "fumului" e la sud de Varasova. Unde, mai exact? Depinde cum se intepretează "fumul":</span></div></div><div><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">dacă fumul e unul sau mai multe jeturi ascendente care ies cu putere din nişte cratere aflate extrem de aproape de suprafaţa mării, acestea ar fi pe linia imaginară orientată nord-sud care pleacă de la locul unde Varasova intră cel mai mult în mare: <a href="38.3404107200415, 21.605524112210208" style="background-color: #cccccc;">38.3404107200415, 21.605524112210208</a></span></li><li><span style="font-size: x-large;">dacă se merge pe ideea existenţei unui evantai de apă, similar celor existent la unele fântâni multimedia (idee sugerată de Virgiliu care, în Eneida, s-a inspirat din Odiseea), atunci acesta se găseşte tot pe acea linie imaginară orientată N-S care porneşte tot din acest loc:<a href="38.3404107200415, 21.605524112210208" style="background-color: #cccccc;">38.3404107200415, 21.605524112210208</a></span></li><li><span style="font-size: x-large;">în situaţia în care "fumul" constă în stropii rezultaţi din căderea apei care iese din acele surplombe amintite anterior, acestea s-ar găsi pe Varasova, capetele acestora (adică locul de unde ar ieşi apa evacuată de Caribda, apă care ar ajunge printr-un sistem de peşteri) s-ar afla la o înălţime cuprinsă între 329 şi 593 metri deasupra mării; de ce aceste valori ale înălţimii?</span></li></ol><div><span style="font-size: x-large;">Se ştie că, în natură şi în activitatea omului, numărul de aur* are un rol foarte important. Un rol foarte important al putea să îl aibă şi în mitologie, dat fiind faptul că structurile similare celor antropomorfe nu sunt ceva neobişnuit.</span></div></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">*La care se adaugă o toleranţă de 3 procente. Rezultă că evacuările care ar fi putut fi imaginate pe Varasova s-ar găsi la o înălţime egală cu 36-65% din înălţimea acesteia. Cum Varasova are 913m, rezultă valorile de mai sus. </span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-38043233220741908062024-03-17T16:54:00.001+02:002024-03-17T16:54:09.910+02:00KLOKOVA, VARASOVA, SIMPLEGADELE ŞI "CONCEPTUL 3" (1)<p><span style="font-size: x-large;"> Înainte de a trece pe lângă Insula Sirenelor, Circe îi spune lui Homer că, pentru a ajunge în Trinacria, are de ales:</span></p><ul><li><span style="font-size: x-large;">fie trece printre Stâncile Izbitoare</span></li></ul><ul><li><span style="font-size: x-large;">fie trece printre Scila şi Caribda</span></li></ul><span style="font-size: x-large;">Trinacria e asociată, uzual, cu Sicilia. H. W. consideră că Trinacria e Peninsula Peloponez care, în antichitate, era denumită Insula Lui Pelops. Tot acest autor (care e şi istorc, şi economist) consideră că:</span><ul><li><span style="font-size: x-large;">Stâncile Izbitoare ar fi fost, de fapt, fixe, şi în imaginaţia lui Homer, deşi acesta precizează clar că erau mobile; acestea au fost identificate cu Varasova şi Klokova; istoricul respectiv consideră că ideea Simplegadelor ar fi apărut mai târziu</span></li></ul><ul><li><span style="font-size: x-large;">Strâmtoarea Scila şi Caribda nu e Messina, ci Rio(n)</span></li></ul><ul><li><span style="font-size: x-large;">a trece fie între Stâncile Izbitoare, fie între Scila şi Caribda ar însemna, de fapt, a trece mai aproape de Caribda sau mai aproape de Scila</span></li></ul><span style="font-size: x-large;"><span>Pe baza celor afirmate de H. W. se poate deduce zona de acţiune a Caribdei Homerice. Aceasta cuprinde o parte deloc de neglijat a Golfului Patra(s) şi o parte mică a Golfului Corint având ca extremitate vestică 38.343287725011905, 21.59955352583828 - partea de răsărit a localităţii Kryoneri, acolo unde Varasova intră în apele Golfului Patra(s) -, iar ca extremitate estică 38.372581194374504, 21.852873167166102 (vărsarea Râului Mornos în Golful Corint, loc situat la est de Nafpaktos). Ca lăţime, zona respectivă se apropia, cu siguranţă, de locul unde acum se află Patra(s), Rio(n) şi Drepano(s).<br /></span><span>În imaginaţia lui Homer, Stânca Scilei iese din apă, are partea de sus învăluită în nori, iar la jumătatea înălţimii acesteia se află peştera în care stă Scila. Aceasta, asemenea, Caribdei, e captivă, dar observabilă temporar şi parţial (i se pot vedea 1-6 capete şi tot atâtea gâturi), atunci când doreşte să mănânce oamenii şi animalele care, dintr-un motiv sau altul, se află lângă stânca aferentă ei. Restul corpului nu e vizibil, dar se ştie că are 12 picioare. Majoritatea mitologilor consideră că stânca Scilei e cea care se află în localitatea omonimă din Italia. H. W. consideră, însă, că este vorba de masivul Panahaiko(n) a cărui parte de sus e învăluită deseori în nori şi care se apropie mult de Strâmtoarea Rio(n) fără, însă, a intra în apă. Peștera nu are echivalent în realitate, fiind rezultatul exclusiv al imagineției lui Homer. Zona de acţiune a Scilei homerice ar putea acea ca extremitate vestică 38.3129867000357, 21.780018875419685 - Cetatea Rio(n) -, extremitate estică 38.33900227384158, 21.849375130610735 - Farul Drepano(s), cuprinzând o zonă îngustă a Golfului Corint, aproape de ţărmul sudic.<br /></span><br /></span>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-28757381238435952722024-03-09T16:47:00.000+02:002024-03-09T16:47:00.095+02:00MESSINA SAU RION?<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"> Deşi majoritatea specialiştilor consideră că locul unde Ulise le-a întâlnit pe Scila şi Caribda este Strâmtoarea Messina, nu toţi sunt de acord cu această presupunere. H. W. consideră că locul respectiv ar fi Strâmtoarea Rion. Consider că presupunerea aceasta nu este deloc de neglijat</span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><a href="https://www.steiner-verlag.de/Homers-Wilder-Westen/9783515116213" style="background-color: #6fa8dc;">https://www.steiner-verlag.de/Homers-Wilder-Westen/9783515116213</a><br /></span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-89270770420792086592024-03-09T16:06:00.004+02:002024-03-09T17:21:29.840+02:00ESTE NEVOIE URGENTĂ DE UN "PLAN B"<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><span> Congresul PPE, București, 2024. O serie de personalităţi au dat din gură că RO şi BG merită în Schengen, ba mai mult, PPE-ul a adoptat o rezoluţie prin care se cere aderarea cât mai repede posibil, însă unul din personajele deosebit de importante şi-a mişcat degetele pe tastatură şi ne-a comunicat cât se poate de clar că nu numai că nu avem nicio şansă, ci să ne bucurăm că avem Air Schengen ceea ce e un ajutor aparent. Mai mult încurcă decât ajută, traficul prin frontiere fiind îngreunat, fiind posibil un dezastru adevărat în perioadele de sezon, când multă lume va vrea să meargă în GR la mare. <span style="background-color: red;"><span style="color: white;">Ba mai mult, nu ar trebui să ne mire dacă decizia JAI privind Air Schengen nu va fi aplicată, iar controalele în aeroporturi şi în porturi să continue </span></span></span><span style="background-color: red;"><span style="color: white;">având în vedere că aderarea la Schengen implică o decizie chiar dacă punerea acesteia în aplicare pe cele 3 componente (aerian, maritim şi terestru) se face treptat.</span></span><span> Se vehicule ideea că ar trebui căutată o breşă prin care să putem, totuşi adera Care ar fi acea breşă? Din ce am observat, acea "spărtură" este <span style="background-color: #ffa400;">angajamentul Consiliului JAI de a încerca să găsească o dată pentru aderarea terestră</span>. Dacă până la începutul anului 2025, consiliul JAI nu va face acest lucru, atunci cred că:</span></span></div><div style="text-align: left;"><ol style="text-align: left;"><li><span style="background-color: white; font-size: x-large;">vor trebui făcute demersuri pentru punerea în aplicare a ideii Schengenului Pontic, adică trecerea liberă prin frontiera RO-BG</span></li><li><span style="font-size: x-large;">va trebui analizată posibilitatea implicării GR în acest "Shengen Pontic" rezultând "Schengenul Balcanic"; GR face parte integral din Schengen doar de jure; de facto este ca şi cum ar fi doar cu aerul şi cu marea şi, de altfel, ideea Schengenului Balcanic a pornit de acolo, nu din RO sau BG</span></li></ol><div><span style="font-size: x-large;">Comisarul european pentru transporturi afirma că un Schengen Balcanic ar pune presiune uriaşă pe frontiera RO-HU. Nu neg acest fapt, dar ar fi două variante:</span></div><div><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">Premierul HU să se străduiască să convingă sau să ne ajute să convingem ambele personaje problematice din AT să ne lase să aderăm la Schengen-ul propriu-zis.</span></li><li><span style="font-size: x-large;">Efectiv să nu ne intereseze că se creează acea presiune uriaşă la frontiera sus-amintită deoarece oricine are dreptul să meargă la mare în GR fără să fie făcut să aştepte ore în şir la vămi, iar transportatorii ar avea dreptul să nu mai fie puşi în situaţia să aştepte zeci de ore la fiecare graniţă.</span></li></ol></div></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-33313881754387447602024-03-08T00:29:00.005+02:002024-03-08T00:31:28.029+02:00ANTI-ODISEU ÎN AER (1)<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhpW3oHDmcwbc-LpmvV2Rm7csyNNJW9_MEVBuSw9vODphRbq2n7dk2_8y4-njLG6s6XTOzb6oGcAagB-I6fIHDQVVSg0oO52rlOdQOeARG_8VuJYWvzvzjNXxC5UVjqu11_GWrLFk53eYo-6-j7guMXpqx4dYFI9lU52g4qfVQK3S9AqDSWxuTn7bsDWyM" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><span style="font-size: x-large;"><img alt="" data-original-height="280" data-original-width="420" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhpW3oHDmcwbc-LpmvV2Rm7csyNNJW9_MEVBuSw9vODphRbq2n7dk2_8y4-njLG6s6XTOzb6oGcAagB-I6fIHDQVVSg0oO52rlOdQOeARG_8VuJYWvzvzjNXxC5UVjqu11_GWrLFk53eYo-6-j7guMXpqx4dYFI9lU52g4qfVQK3S9AqDSWxuTn7bsDWyM=s16000" /></span></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-size: x-large;">Aeronava B777-200ER cu indicativul 9M-MRO. Sursa: Google Imagini</span></td></tr></tbody></table><br /><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">Spre vest, iar apoi spre sud. Cu aproximaţie. Acesta a fost ultimul drum pe care l-a urmat Odiseu (Ulise) în viziunea dantescă </span><span style="font-size: xx-large;">şi, conform celor mai multe indicii, spre aceste puncte cardinale s-ar fi îndreptat şi aeronava 9M-MRO care efectua zborul MH370</span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: xx-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">De ce Anti-Odiseu. Deşi atât Ulise cât şi Z. A. S. au mers - aproximativ - spre vest, iar, apoi, spre sud, scopul traseului, dar mai ales modalitatea de raportare la ceilalţi ocupanţi ai vehicului. Ulise a dorit să cunoască lumea şi i-a convins pe ceilalţi marinari să nu meargă în Itaca, ci să îşi continua drumul spre vest, trecând de coloanele lui Hercule (Strâmtoarea Gibraltar, locul unde Divinitatea ar fi scris "Non Plus Ultra") <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgGamXXcZucke3TF1Ye1gnKnjNGPgyKLCM8Tt_Ba0RWYcXVHPCYfp4ZIkkpH2FVdyHNXmwmGbpMMXEARCvAWyeyNxriyPtFRDY5aacCBZgiLdn1ZwnC3nt1ePdxMq4xR45EXqMNc5EAvTkjD0MZr37FHfm-UhHAbPLGl9YnfRZEzaUkD5TL1v9ISVV1Fjk" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="434" data-original-width="940" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgGamXXcZucke3TF1Ye1gnKnjNGPgyKLCM8Tt_Ba0RWYcXVHPCYfp4ZIkkpH2FVdyHNXmwmGbpMMXEARCvAWyeyNxriyPtFRDY5aacCBZgiLdn1ZwnC3nt1ePdxMq4xR45EXqMNc5EAvTkjD0MZr37FHfm-UhHAbPLGl9YnfRZEzaUkD5TL1v9ISVV1Fjk=s16000" /></a></div><br />pentru ca, apoi să se îndrepte spre sud, navigând în emisfera apelor, până când au văzut un munte mai înalt decât toţi munţii văzuţi de ei până atunci. Era Muntele Purgatoriului:<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh5XhxelolUy4SEEcDT7oOZqLOxjL-i995Hgwrl0UvALySil-Jv4UvYoHGFVkdfFH9axFUs5FfyUwBoGhGC2Aj1E_TfxdX8OsMylejtExWk6yojm4pQAryB3l10iWgZSiHfBFc0aRc8wkvaXYY1qMyndCWXZN9DL2ZYvuZ-ITR_ouU3ftl-8LuP3VMnMlA" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="910" data-original-width="659" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh5XhxelolUy4SEEcDT7oOZqLOxjL-i995Hgwrl0UvALySil-Jv4UvYoHGFVkdfFH9axFUs5FfyUwBoGhGC2Aj1E_TfxdX8OsMylejtExWk6yojm4pQAryB3l10iWgZSiHfBFc0aRc8wkvaXYY1qMyndCWXZN9DL2ZYvuZ-ITR_ouU3ftl-8LuP3VMnMlA=s16000" /></a></div><u>Sursa ambelor imagini: capturi Youtube.</u> Nu s-au putut bucura prea mult timp deoarece s-a iscat un val care i-a scufundat deoarece nu aveau acceptul Divinităţii să ajungă acolo. Sufletul lui Odiseu a ajuns în zona Sfătuitorilor De Înşelăciune, fiind pedepsit să stea pe vecie, împreună cu Diomede, înconjurat de o flacără cu două vârfuri. În tot acest voiaj ultim, a existat o conlucrare continuă între Ulise şi marinari. S-a raportat la ei nu ca la nişte subalterni, ci ca la nişte egali. Acest fapt se poate observa şi din modalitatea în care li se adresează, zicându-le "fraţilor". Cu totul alta pare să fi fost situaţia în cazul lui Z. A. S. care, conform majorităţii indiciilor, nu numai că nu a comunicat cu restul echipajului, dar a dorit ca aeronava 9M-MRO să dispară efectiv , ceea ce se pare că a şi reuşit. În imagine (sursa: New York Magazine) se poate observa un zbor simulat (cu roşu), traiectoria probabilă a MH370 (cu galben), iar cu portocaliu zona unde au avut loc căutările resturilor aeronavei, în special a cutiei negre. <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj7S2WiuQFp92FKOFzz8e0elfFrKZkbYbPRXYQe92cQqr39k8ZIrFrJTFM9hirzfUvRdS5OTGt6PojWxzrF3kiFUYMrfNXVT1c1MgHn9K-Cf5fWKDJQ5CO1E-M0UukXPutrx_xj0CWY8gQM_LMEd3zvnph302u9P54ZVZ-ao1GacT_KRPWbiNrWRqODNes" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="494" data-original-width="940" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj7S2WiuQFp92FKOFzz8e0elfFrKZkbYbPRXYQe92cQqr39k8ZIrFrJTFM9hirzfUvRdS5OTGt6PojWxzrF3kiFUYMrfNXVT1c1MgHn9K-Cf5fWKDJQ5CO1E-M0UukXPutrx_xj0CWY8gQM_LMEd3zvnph302u9P54ZVZ-ao1GacT_KRPWbiNrWRqODNes=s16000" /></a></div><br /> </span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-53713298235629040602024-02-25T19:20:00.001+02:002024-02-25T19:21:09.270+02:00CÂND 3 E 4<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"> Unele denumiri vin de la cifre sau numere. Un exemplu tipic este trifoiul care, aşa cum îi spune numele, are 3 frunze (foi), cazurile când planta respectivă are 4 frunze fiind rare, spunându-se că persoana care vede un astfel va avea noroc. Un alt exemplu este trepiedul. Poate acesta să aibă 4 picioare? Răspunsul este afirmativ (sursa: uk.celexon.com):<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiCgbqb8982_NE7fsOmiOD3GHtEvtxf7cx3I6KroJyZTUbh2kI_Le7Wq98oHQERHKAsOSTXbZk-l6ww8qiR1pAzRME65H8e5Cn3behadwvPMJ2_1uvxK-qTnTxz03UtQKmk3bgrUih0KtxFlDq1DzzLZDSUy7sGMME-SnT2qKNuxJzsUPvcRUr61UiEBow" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2160" data-original-width="2160" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiCgbqb8982_NE7fsOmiOD3GHtEvtxf7cx3I6KroJyZTUbh2kI_Le7Wq98oHQERHKAsOSTXbZk-l6ww8qiR1pAzRME65H8e5Cn3behadwvPMJ2_1uvxK-qTnTxz03UtQKmk3bgrUih0KtxFlDq1DzzLZDSUy7sGMME-SnT2qKNuxJzsUPvcRUr61UiEBow=s16000" /></a></div>Aceeaşi sursă şi pentru imaginea următoare:<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgZK-LTvYFOakwMLJ15Ba7chNSnFKabe8IoTSgoGhiAJ58c4vQb2OLyWL47XupKzDKu21nTuzIBCtGxrm1mMspzWuCm6235UC9QheHb9ZMnOI0YHXsGeMFNMWOlUaYaOEGKxjkqAtZKYgkcsa5UQnJ4KNt2X0Iy8mbOnW3euxZqpZMziT2jUAr868r66CQ" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2160" data-original-width="2160" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgZK-LTvYFOakwMLJ15Ba7chNSnFKabe8IoTSgoGhiAJ58c4vQb2OLyWL47XupKzDKu21nTuzIBCtGxrm1mMspzWuCm6235UC9QheHb9ZMnOI0YHXsGeMFNMWOlUaYaOEGKxjkqAtZKYgkcsa5UQnJ4KNt2X0Iy8mbOnW3euxZqpZMziT2jUAr868r66CQ=s16000" /></a></div>Un alt trepied atipic se poate vedea în videoclipul următor cu precizarea că acel "picior" orizontal nu este, efectiv, parte componentă a trepiedului, ci este o piesă adiţională:</span></div><div style="text-align: left;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/xz4B3XLmccE" width="320" youtube-src-id="xz4B3XLmccE"></iframe></div><br /><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-88410156161278472802024-02-20T05:24:00.004+02:002024-02-20T18:27:20.222+02:00CUM MI-AU VENIT ÎN MINTE CELE 3 IPOTEZE + IPOTEZA DE SINTEZĂ?<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"> Există tendinţa de a căuta senzaționalul şi atunci când lucrurile sunt banale, aş putea spune chiar ordinare. <u>Ba mai mult, începând cu anul 2016, trăim o perioadă în care bătaia de joc se manifestă pe plan mondial, la nivelele cele mai înalte astfel încât, în anumite situaţii, cu cât cineva face mai mult pe măscăriciul, cu atât are şanse să fie mai apreciat.</u> Deci şi în cazul ipotezelor privitoare la Caribda, sursa acestora nu are nimic senzaţional. Situaţia e mai apropiată de banal decât s-ar crede. </span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="background-color: red; color: white; font-size: x-large;">ORIGINEA IPOTEZEI 1</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Homer o caracterizează pe Caribda ca <span style="background-color: #f4cccc;">Divina Caribda</span>. Lucru de înţeles, ţinând cont că este fiica lui Poseidon şi a Geei. Atributul de "divina" m-a trimis cu gândul la un <span style="background-color: #ea9999;">templu grec</span>. Se ştie că majoritatea templelor greci au <span style="background-color: #e06666;">4 sau 6 coloane pe latura mică</span>, iar aluzia la coloane este dată de <span style="background-color: #cc0000;"><span style="color: white;">jeturile de apă ascendente, în număr de 4 sau de 6</span></span>.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="background-color: #ffa400; font-size: x-large;">ORIGINEA IPOTEZEI 2</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Virgil, în <i>Eneida</i>, susţine că, atunci când Caribda aruncă apa afară, <span style="background-color: #fce5cd;">stropeşte toată bolta cerească</span>. Homer, în <i>Odiseea</i>, susţine că, atunci când Caribda aruncă apa, <span style="background-color: #f9cb9c;">se formează "fum" sau "abur"</span> (depinde de traducere), iar stânca unde se află peştera în care stă Scila <span style="background-color: #f6b26b;">e atât de netedă de parcă ar fi şlefuit-o cineva</span>. Ovidiu, în <i>Metamorfoze</i>, aminteşte o <span style="background-color: #e69138;">peşteră care arată de parcă ar fi făcută de mâna omului</span>. Asta m-a trimis cu gândul la <span style="background-color: #b45f06;"><span style="color: white;">jetul semicircular prezent la unele fântâni multimedia, jet cunoscut cu denumirea de ecran de apă / ecran hidro</span></span>. Dispozitivul care produce acel jet semicircular constă, printre altele, dintr-o conductă având ultima parte orizontală şi o placă semicirculară sau de forma unui segment de cerc, cu convexitatea orientată în sus şi cu un diametru mult mai mare decât cel al conductei. Placa respectivă e unită cu conducta în partea de jos; în rest, între capătul conductei şi placă e o fantă prin care iese apa cu presiune. Ţinând cont că, în mitologia greacă, apar structuri similare celor făcute de om, am făcut analogie <span style="background-color: #783f04;"><span style="color: white;">conductă-peşteră şi placă-perete de stâncă</span></span>.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="background-color: #fcff01; font-size: x-large;">ORIGINEA IPOTEZEI 3</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Eram singur în <span style="background-color: #fff2cc;">piscina unui hotel aflat în partea de vest a ţării</span>. O piscină mică. Aproximativ 10/6 cu adâncimea mai mică de un metru şi jumătate şi apa de peste 30 grade. Pe margine văd nişte butoane şi am avut chef să apăs unul din acestea. Au pornit cele două <span style="background-color: #ffe599;">cascade cervicale</span> şi cele <span style="background-color: #ffe599;">3 barbotări cunoscute cu denumirea improprie de gheizere</span>, apa din piscină dând impresia unei <span style="background-color: #ffd966;">mări agitate</span> în miniatură. Recunosc că am tras o sperietură, dar atmosfera creată a fost de neuitat. Din păcate, o perioadă, la acel spa voi putea ajunge fie cu un tren care merge pe ocolite şi face 331 km în peste 7 ore, fie cu "trenul pe cauciucuri".</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="background-color: #04ff00; color: white; font-size: x-large;">ORIGINEA IPOTEZEI DE SINTEZĂ</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Aşa cum îi spune numele, ipoteza trebuia să <span style="background-color: #d9ead3;">aibă elemente din toate ipotezele anterioare</span>: jeturile ascendente, evantaiul de apă, căderile de apă similare cascadelor cervicale, dar mult mai mari şi evacuările submerse şi / sau barbotările şi / sau jeturile submerse aerate. <span style="background-color: white;">Au fost mai multe astfel de ipoteze</span>, una din acestea fiind "9+9":</span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #b6d7a8;">3 căderi de apă</span><span style="background-color: white;"> direct în mare, </span>de pe stânca cu smochin, ca şi nişte cascade cervicale, dar înalte de zeci de metri</span></li><li><span style="background-color: #93c47d; font-size: x-large;">4 jeturi ascendente coplanare</span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #6aa84f; color: white;">un jet de apă</span> aflat în faţa jumătăţii distanţei dintre al doilea şi al treilea jet din cele 4 coplanare</span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #38761d; color: white;">un ecran hidro</span> a cărui origine ("ajutaj") se afla în spatele jumătăţii distanţei dintre al doilea şi al treilea jet din cele 4 coplanare</span></li><li><span style="background-color: #274e13; color: white; font-size: x-large;">9 evacuări submerse</span></li></ul></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-76851344015873390462024-02-18T05:22:00.002+02:002024-02-19T22:42:19.862+02:00COMPORTAMENT AMBIGUU AL CARIBDEI<h1 style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"> 1. COMPORTAMENTUL CARIBDEI LA PRIMA TRECERE A LUI ODISEU</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Când Ulise trece prima dată prin strâmtoarea Scilei şi Carbdei, în zonă se desfăşoară un adevărat spectacol. Activitatea Caribdei se desfăşoară pe 5 timpi. Primul şi al treilea sunt menţionaţi, al doilea, al patrulea şi al cincilea doar deduşi:</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="background-color: red; color: white; font-size: x-large;">TIMPUL 1. "FUMUL" ŞI "TALAZUL ÎNVOLBURAT"</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">Se creează două zone. Prima zonă - cea a "fumului" este cea unde apa e evacuată deasupra mării. Această evacuare ar putea fi un <span style="background-color: #f4cccc;">jet ascendent</span> şi / sau o <span style="background-color: #ea9999;">evacuare similară aspersorului</span> şi / sau un <span style="background-color: #e06666;">ecran hidro</span> şi / sau o <span style="background-color: #cc0000;"><span style="color: white;">cădere de apă de pe stânca cu smochin</span></span>, adică de pe stânca aferentă Caribdei. A doua zonă - cea a "talazului învolburat" - este cea unde apa <span style="background-color: #990000;"><span style="color: white;">se evacuează submers</span></span>, creând impresia că marea fierbe. <span style="background-color: #660000;"><span style="color: white;">Ambele zone constituie pericol pentru navigaţie</span></span>, motiv pentru care Odiseu îi spune cârmaciului să nu se apropie de niciuna dintre acestea. E bine de ştiut că Divina Caribda nu e pe fundul mării, ci în acesta, fiind racordată la un sistem de peşteri (galerii). Ea (Caribda) e pompă şi distribuitor sau doar pompă. Depinde.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="background-color: #ffa400; font-size: x-large;">TIMPUL 2: RIDICAREA "SEPARATORULUI"</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">Acţiunea nu este menţionată, dar <span style="background-color: #fce5cd;">cele descrise ulterior nu ar putea avea loc dacă nu ar exista acest "timp"</span>. Situaţia se prezintă ca şi cum <span style="background-color: #f9cb9c;">Caribda ar dori să îl protejeze - într-o anumită măsură - pe Odiseu</span> şi atunci îşi ispăşeşte pedeapsa în aşa fel încât personajul respectiv - împreună cu tovarăşii săi - să aibă şanse mai mari de supravieţuire decât în cazul în care şi-ar executa pedeapsa în mod normal. Atenţie! <i>Mai mari</i>, nu <i>mari</i>. De ce ar face asta? Conform unor cercetări, după confruntarea cu Polifem, <span style="background-color: #f6b26b;">Ulise urma să răspândească cultul lui Poseidon în locuri depărtate de mare situate în Trinacria şi e posibil ca Divina Caribda să-i fi oferit această facilitate.</span> Caribda e fiică a lui Poseidon şi, e posibil să-i fi oferit această facilitate. E o situaţie tipică ţinând cont de avertismentul vrăjitoarei Circe conform căreia cineva ajuns în Pântecul Caribdei nu mai poate fi scăpat nici de Poseidon. Cum anume i-a protejat Caribda pe Ulise şi pe tovarăşii săi şi de ce numai parţial şi nu total? <span style="background-color: #e69138;">Pe de o parte, ridicând un "separator" similar porţilor superioare ale ecluzelor apa care urma să fie înghiţită a fost separată de restul apei mării, eliminând riscul aspirării corabiei</span>, dar, pe de altă parte, <span style="background-color: #b45f06;"><span style="color: white;">separatorul îngustează şi mai mult strâmtoarea, obligându-l pe Ulise să se apropie prea mult de Scila.</span></span> Oare cele două fiinţe monstruoase de gen feminin au acţionat coordonat? Sau nu? <span style="background-color: #783f04;"><span style="color: white;">Pot spune că nu exclud o înţelegere prealabilă între cele două, înţelegere realizată, probabil, telepatic.</span></span></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="background-color: #fcff01; font-size: x-large;">TIMPUL 3. ABISUL CARE SUNĂ SINISTRU</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">Odată cu ridicarea "separatorului", <span style="background-color: #fff2cc;">galeria de admisie a apei necesară executării pedepsei s-a prelungit până puţin deasupra mării.</span> S-a creat un "sas". Asta <span style="background-color: #ffe599;">nu înseamnă că, implicit, apa este înghiţită.</span> Pentru a fi înghiţită, <span style="background-color: #ffd966;">trebuie amorsat sifonul.</span> Amorsarea unui sifon se poate face în două moduri:</span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">ridicând apa peste un anumit nivel</span></li><li><span style="font-size: x-large;">creând o presiune negativă la partea opusă apei care trebuie golită</span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;">În cazul de faţă, <span style="background-color: #f1c232;">amorsarea se face prin crearea unei presiuni negative.</span> După această acţiune, apa din "sas" începe să se scurgă, iar <span style="background-color: #bf9000;"><span style="color: white;">când nivelul scade sub o anumită valoare, sifonul începe să tragă aer, producând un sunet sinistru. Acesta e momentul surprins de marinari. Ei privesc fundul mării şi, în acelaşi timp, sunt asurziţi de zgomotul aerului aspirat prin sifon.</span></span> Neexistând niciun indiciu că ei vor să scape de acolo - deşi Circe i-a zis lui Odiseu să nu fie în zonă când Caribda soarbe - e posibil ca ei să fie <span style="background-color: #7f6000;"><span style="color: white;">nu numai îngroziţi, ci şi fascinaţi.</span></span> Pe undeva e logic. Astfel de situaţii spectaculoase au loc rareori, însă admirarea spectacolului terifiant are un preţ. Scila nu stă pe gânduri şi înhaţă 6 membrii ai echipajului.</span></div></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="background-color: #04ff00; color: white; font-size: x-large;">TIMPUL 4. UMPLEREA "SASULUI"</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">Sunt 3 modalităţi prin care hăul creat poate fi umplut cu apă. Prima ar fi <span style="background-color: #d9ead3;">prin coborârea "separatorului", apa mării năvălind în golul creat.</span> Dacă Divina Caribda ar fi procedat aşa, pe de o parte, <span style="background-color: #b6d7a8;">şi-ar fi reţinut apa necesară primului timp</span> al etapei următoare de funcţionare, dar, pe de altă parte, curentul creat <span style="background-color: #93c47d;">ar fi atras nava acolo, scufundând-o</span>, iar Scila nu e sigur că şi-ar mai fi putut asigura ospăţul. A doua modalitate ar fi <span style="background-color: #6aa84f;"><span style="color: white;">tot umplere cu apă luată din mare, prin galerii ("conducte").</span></span> Şi în acest caz apa corespunzătoare primului timp ar fi fost asigurată. <span style="background-color: #38761d;"><span style="color: white;">A treia modalitate ar fi constat în umplerea "sasului" prin regurgitare</span></span>, adică <span style="background-color: #38761d;"><span style="color: white;">fie prin sifon</span></span> - similar refulării unei canalizări - <span style="background-color: #38761d;"><span style="color: white;">fie printr-o galerie care debuşează în partea inferioară-posterioară a sifonului (galerie de şuntare)</span></span> şi care se deschide doar în această etapă a funcţionării Caribdei, în rest rămânând închisă*. <span style="background-color: #274e13; color: white;">În acest caz, nu ar mai putea avea loc primul timp deoarece apa necesară nu ar mai fi.</span><span style="background-color: white;"> În lipsa unor indicii clare, e greu de specificat la care din ultimele două modalităţi recurge Caribda.</span></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="background-color: #01ffff; font-size: x-large;">TIMPUL 5. COBORÂREA "SEPARATORULUI" DUPĂ REUMPLEREA "SASULUI"</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">În principiu, coborârea separatorului ar avea loc <span style="background-color: #d0e0e3;">după ce apa din "sas" a ajuns cam la nivelul restului apei mării.</span> </span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">* Deschiderea acelei galerii ar anula efectul sifonului.</span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">2. COMPORTAMENTUL CARIBDEI LA A DOUA TRECERE A LUI ODISEU</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">A reuşit Odiseu să popovăduiască cultul lui Poseidon în Trinacria? Aproape imposibil de răspuns ţinând cont că versiunea actuală a Odiseei nu specifică nimic în acest sens. Cert este că Ulise nu i-a supravegheat pe marinari, iar aceştia au consumat boii sacri ai lui Helios, stârnind mânia Zeului Soarelui şi, Implicit, a lui Zeus. Să se fi supărat şi Poseidon? Să-i fi pus Caribda gând rău lui Odiseu? Sau mai bine zis, nu i-a mai păsat? Cert este că, după ce a plecat din Trinacria, o furtună violentă şi un trăznet iscate de Zeus ucid aproape toţi marinarii (scapă doar Ulise) şi distrug semnificativ nava, rămânând doar "talpa" şi catargul acesteia. Odiseu e nevoit să stea pe aceste resturi, iar curenţii marini îl duc spre Caribda. La un moment dat, Caribda înghite resturile corabiei, Ulise scăpând prin agăţarea de smochinul care creşte deasupra avenului prin care Caribda aspiră apa. Nu reuşeşte să se caţere în smochin, stând atârnat ore în şir până Caribda regurgitează apa - împreună cu resturile Corabiei - şi, astfel, Ulise îşi va continua drumul spre insula unde se găseşte Calipso. Ce se remarcă?</span></div><div><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: red;"><span style="color: white;">Nu există timpul 1</span></span>. <span style="background-color: #f4cccc;">Nici nu are cum</span>, din moment ce apa care <span style="background-color: #ea9999;">ar fi trebuit să ajungă în sistemul de galerii aeriene şi submerse</span> ajunge înapoi în mare prin <span style="background-color: #e06666;">altă modalitate.</span></span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #ffa400;">Nu există nici timpul 2.</span> "<span style="background-color: #fce5cd;">Separatorul" nu se mai ridică.</span></span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #fcff01;">Timpul 3 constă în înghiţirea apei direct din mare.</span> Conform descrierii, se formează o <span style="background-color: #fff2cc;">cascadă</span>* şi este foarte posibil ca <span style="background-color: #ffe599;">sifonul să fie şuntat</span>. Apa ajunsă în partea cea mai de jos a sifonului nu mai urcă, ci continuă să coboare până ajunge la Caribda. </span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #04ff00;">Timpul 4 constă în regurgitarea apei</span>, cel mai probabil <span style="background-color: #d9ead3;">prin galeria de şuntare.</span> Din acest motiv, galeriile responsabile pentru producerea spectacolului aferent timpului 1 rămân inactive, neavând apa necesară.</span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #01ffff;">Timpul 5 nu există.</span> Din moment ce separatorul <span style="background-color: #d0e0e3;">nu se ridică, nu are cum să coboare.</span></span></li></ol><div><span style="font-size: x-large;">Aşadar, o funcţionare mult mai simplă şi, totodată, mult mai prozaică. <u>Scila - în tot acest interval de timp - stă cuminte în peştera ei.</u> Să se fi înţeles, din nou, cele două? Chiar dacă se afirmă că Zeus a determinat-o pe Scila să stea cuminte, nu se exclude o înţelegere telepatică între Caribda şi Scila.</span></div></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">*Cascada ar putea să se producă atunci când adâncimea apei măsurată de la suprafaţă la marginea avenului este (mult mai) mică decât dimensiunea părţii de sus a avenului. Forma cascadei ar fi aceeaşi cu forma părţii de sus a avenului. Să zicem că o sticlă este scufundată sub apă în poziţie verticală, iar adâncimeea de la suprafaţa apei la partea cea mai de sus a sticlei e mult mai mică decât diametrul părţii de sus a sticlei. Se va forma o mini-cascadă circulară până se umple sticla. Ceva similar se întâmplă şi la galeria de admisie a Caribdei la a doua trecere a lui Ulise prin zonă.</span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-81160197936816857072024-02-15T13:44:00.002+02:002024-02-15T14:23:16.752+02:00ABATE VASUL DEPARTE DE ACEL FUM ŞI DE TALAZUL ÎNVOLBURAT (2)<p><span style="font-size: x-large;"> </span></p><p><span style="font-size: x-large;"><br /></span></p><h1><span style="background-color: white; font-size: x-large;">"FUMUL"</span></h1><div><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: white;">"Fumul" şi "talazul învolburat" constituie elemente ale primului timp al funcţionării Caribdei. Fiind menţionat înaintea talazului, ar putea fi ori </span><span style="background-color: white;"><u><span>mai periculos decât valul, ori mai aproape decât acesta (raportat la poziţia corabiei), ori şi una şi alta.</span></u></span><span style="background-color: white;"> Ce poate fi acest "fum"? Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, fumul constituie suspensia particulelor solide într-un mediu gazos. Să fie vorba de un fum propriu-zis, cauzat de o erupţie vulcanică? Sau să-şi fi imaginat Homer ceva ce arde incomplet, producând mult fum? Nu se exclude asta, însă, în cazul unui fum care ar fi constituit într-adevăr un pericol, era de aşteptat încă o referire la acesta aşa cum se întâmplă în cazul talazului atunci când Ulise şi ceilalţi marinari sunt în zona de acţiune a Caribdei. În traducerea lui Sluşanschi, Odiseea menţionează "aburul" care îngreunează vizibilitatea stâncilor, iar Virgiliu, în Eneida </span><span>(care, deşi scrisă la aproximativ 7 secole după, e inspirată din Odiseea)</span><span style="background-color: white;">, afirmă că apa aruncată de Caribda stropeşte toată bolta cerească. Din acest motiv, "fumul" constă într-una sau mai multe evacuări aeriene, prin care Caribda aruncă o parte a apei înghiţite, cel mai probabil, în jur de o treime. Evacuările aeriene ar putea fi de tip:</span></span></div><div><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: white;">ecran hidro</span></span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: white;">jet de tip "gheizer" şi "aspersor"</span></span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: white;">cascadă</span></span></li></ol></div><div><span style="background-color: white; font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="background-color: red; color: white; font-size: x-large;">ECRANUL HIDRO</span></div><div><span style="background-color: white; font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: white;">După cum îi spune numele, </span><span><span style="background-color: #f4cccc;">ecranul hidro îndeplineşte mai ales rolul unui ecran de proiecţie</span><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="background-color: white; margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh4yXulHuZO15fTpf8TD6SfhRNFMP0blMW1LAVskY7FppqSlTPFtwIS9tDOP_VgTO-5YEA3J_L33uHfXMUT8qdofwMNgPRs8wLN_CB_Qqrz8mMV2Bk5WNNrQSoUVHx8YuKv9scVD0ttKsP_61nvw_AmeSjvQZ50umJhzvHR5ioKcexxff7VfxmcsJwo9TI" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" data-original-height="500" data-original-width="700" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh4yXulHuZO15fTpf8TD6SfhRNFMP0blMW1LAVskY7FppqSlTPFtwIS9tDOP_VgTO-5YEA3J_L33uHfXMUT8qdofwMNgPRs8wLN_CB_Qqrz8mMV2Bk5WNNrQSoUVHx8YuKv9scVD0ttKsP_61nvw_AmeSjvQZ50umJhzvHR5ioKcexxff7VfxmcsJwo9TI=s16000" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span>Sursa: Rainbows Fountain</span></td></tr></tbody></table><br /><span style="background-color: white;"> având aproximativ:</span></span></span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: white;">30-45 m lăţime</span></span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: white;">10-16m înălţime</span></span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;">Sunt şi cazuri în care ecranul de apă e folosit <span style="background-color: #ea9999;">fără proiector</span>, dar mai rar. <table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjaAzwejr7mjizRbkVn_YmzvFEQB58Sq0KvpgMX0QWlFr0VjgsQlisGvX6vcThKo_wRMCbkDAYioY8z2uAbIHWk6T4O-ILvU6ENHWaaUCtEzisnf2ZHkoWdpr5y9d1Oqa1oCL1SonyOkkmX66Z44C7LP5H1upunkd9oVkFPGbMxu9ILvSHp3Xk6J4oUpf4" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" data-original-height="531" data-original-width="800" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjaAzwejr7mjizRbkVn_YmzvFEQB58Sq0KvpgMX0QWlFr0VjgsQlisGvX6vcThKo_wRMCbkDAYioY8z2uAbIHWk6T4O-ILvU6ENHWaaUCtEzisnf2ZHkoWdpr5y9d1Oqa1oCL1SonyOkkmX66Z44C7LP5H1upunkd9oVkFPGbMxu9ILvSHp3Xk6J4oUpf4=s16000" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Sursa: Aqua Tehnic</td></tr></tbody></table><br />Evident, în Odiseea şi Eneida nu se pune problema existenţei unui proiector, dar, aşa cum s-a arătat mai sus, "evantaiul de apă" constituie în sine un spectacol şi asta ar putea avea loc şi în Odiseea, şi în Eneida. Caribda, pe lângă pedeapsa pe care şi-o ispăşeşte, <span style="background-color: #e06666;">face spectacol</span>. Ce dimensiune poate avea ecranul hidro creat de Caribda şi, mai ales, cum ar putea fi creat? Dimensiunea acestuia e imposibil de dedus cu exactitate câtă vreme nu ştim ce distanţă este între corabia lui Ulise şi "evantaiul de apă", dar se poate presupune că <span style="background-color: white;">trebuie să fie considerabil mai mare decât ecranele de apă din cadrul fântânilor multimedia.</span> </span></div></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">"DUZA"</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">La fântânile multimedia, duza unui ecran hidro constă într-o <span style="background-color: #cc0000;"><span style="color: white;">conductă având ultima porţiune orizontală</span></span>, iar la capăt un <span style="background-color: #990000; color: white;">deflector.</span> Un exemplu de ajutaj pentru ecranele hidro poate fi văzut mai jos:<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhH4mtnL0wGyAMsW9G_SJh5TGeOvLwcMs842P9BDySjfXF3JedzoOofE1QIUVNnJTKLSYPkfNe3LXvsQ-j64ZYZGCdsJ17fJQkGP5rxyWugC6Vm9Odkk6S3WQ6vIRWr5AeHJZA58BxJi8MITS_wtvh9aU8oQGpxMfVTwQltv7Dy3I_WiLIQtYaAwtUQCjc" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" data-original-height="432" data-original-width="517" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhH4mtnL0wGyAMsW9G_SJh5TGeOvLwcMs842P9BDySjfXF3JedzoOofE1QIUVNnJTKLSYPkfNe3LXvsQ-j64ZYZGCdsJ17fJQkGP5rxyWugC6Vm9Odkk6S3WQ6vIRWr5AeHJZA58BxJi8MITS_wtvh9aU8oQGpxMfVTwQltv7Dy3I_WiLIQtYaAwtUQCjc=s16000" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span>Sursa: Aqua Tehnic</span></td></tr></tbody></table><br /><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh2G1LlIhrOq0_p-_pLe6hlGbHfHMB42Wov7XmHjCVnrV1KpXpZF6sDCbDabQmY-0rHGAIS08YyPvrJ1oDtoWvrqRTopGM8Spg4LQO99PjOWCkJwpOuEXvgILfDdx1URVbhFmUVh_Q9lB6PR22Ip55895xRMsKvwzpYG1ZSVonCpgEhE7fO-y1ckunbygE" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" data-original-height="600" data-original-width="610" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh2G1LlIhrOq0_p-_pLe6hlGbHfHMB42Wov7XmHjCVnrV1KpXpZF6sDCbDabQmY-0rHGAIS08YyPvrJ1oDtoWvrqRTopGM8Spg4LQO99PjOWCkJwpOuEXvgILfDdx1URVbhFmUVh_Q9lB6PR22Ip55895xRMsKvwzpYG1ZSVonCpgEhE7fO-y1ckunbygE=s16000" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span>Sursa: Aqua Tehnic</span></td></tr></tbody></table><br /><br /><span style="background-color: #660000;"><span style="color: white;"> Partea inferioară a conductei e unită cu deflectorul astfel încât apa să fie aruncată şi ascendent, şi lateral.</span></span> Ar putea exista ceva oarecum similar în mitologia greacă? Mai greu, dar ţinând cont că:</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">Ovidiu, în "Acteon, metamorfozat în cerb" susţine că peştera situată lângă locul unde Diana a fost surprinsă de Acteon arată de parcă ar fi fost făcută de mâna omului</span></li><li><span style="font-size: x-large;">Homer, în Odiseea, afirmă că stânca în care se află peştera Scilei arată de parcă ar fi şlefuit-o cineva</span></li></ul><span style="font-size: x-large;">s-ar putea admite că ar fi posibilă o structură similară duzei pentru ecranul de apă.</span><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="background-color: #ffa400; font-size: x-large;">JET DE APĂ ASCENDENT ŞI JET DE APĂ DE TIP PÂLNIE</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><span>Se ştie că un <span style="background-color: #fce5cd;">jet de apă subţire, ascendent</span> ("Gheizer") <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgCvbqtfUYTozE9tmBTKrW-aXkj0VJshS9gmJ-5hBCzZB4E6KJ7DUDg_anpvghLKLiId9fqwqRanEgHPABUMBOGlOtdWRRWzliCotX14wriDJoaSxP8Hq1ng0BXET7FvZ-N0WQ1InGNS3B_Y_h3rKRrlYvnkdTew6dugWlQ6Ryg_qlTbXFS7ChYxWsEe8A" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="275" data-original-width="183" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgCvbqtfUYTozE9tmBTKrW-aXkj0VJshS9gmJ-5hBCzZB4E6KJ7DUDg_anpvghLKLiId9fqwqRanEgHPABUMBOGlOtdWRRWzliCotX14wriDJoaSxP8Hq1ng0BXET7FvZ-N0WQ1InGNS3B_Y_h3rKRrlYvnkdTew6dugWlQ6Ryg_qlTbXFS7ChYxWsEe8A=s16000" /></a></div><br /></span><span>(sursa: Google imagini) </span><span><span style="background-color: #fce5cd;">care se ridică la înălţimi considerabile poate da impresia că creează abur.</span> Tot impresie de abur ar putea da evacuările în formă de pâlnie, mai ales dacă apa e pulverizată. Cea din clipul următor este caracterizată ca "taifun". <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/ze-W6LuiSRE" width="320" youtube-src-id="ze-W6LuiSRE"></iframe></div><br /> Să-şi fi imaginat Homer una sau mai multe astfel de evacuări? Nu e exclus din moment ce structuri similare celor făcute de om apar în mitologie.</span></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><span><br /></span></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><span><br /></span></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><span><br /></span></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #fcff01;">CASCADA</span></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><span><br /></span></span></div><div><span style="font-size: x-large;">Impresia de abur poate să apară şi la cascadele înalte datorită stropilor foarte fini de apă. Să-şi fi imaginat Homer o astfel de cascadă pe stânca cu smochin? Destul de greu de crezut, dar nu imposibil. </span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><h1><span style="background-color: #04ff00; color: white; font-size: x-large;"> TALAZUL ÎNVOLBURAT</span></h1><div style="font-size: medium;"><span style="font-size: x-large;">Acesta rezultă din <span style="background-color: #d9ead3;">evacuarea submersă</span> a apei înghiţită de Caribda. </span></div></span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-37519253591118457372024-02-13T10:17:00.002+02:002024-02-13T10:18:59.756+02:00ABATE VASUL DEPARTE DE ACEL FUM ŞI DE TALAZUL ÎNVOLBURAT (1)<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Cârmaciule, tu să-mi asculți porunca. </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Ia seama, căci la mâna ta e cârma </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Corăbiei adânci. Abate vasul </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Departe de-acel <span style="background-color: red;"><span style="color: white;">fum</span></span> şi de <span style="background-color: red;"><span style="color: white;">talazul </span></span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i><span style="background-color: red;"><span style="color: white;">Învolburat</span></span> şi năzuie spre stâncă, </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Să nu dea buzna vasul dimpotrivă </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Pe nesimțite şi să ne primejdui.</i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">Acestea sunt spusele lui Odiseu (în traducerea lui George Murnu) când vasul urma să se apropie de strâmtoarea Scilei şi Caribdei. Se vede că apar două elemente: fumul şi valurile, adică manifestările aferente primului din cei 5 timpi de funcţionare ai Caribdei. Acele elemente sunt marcate cu roşu. Ţinând cont că "fumul" e menţionat primul, se poate trage concluzia că acela prezintă pericol (mult) mai mare pentru corabie decât valurile. Ce poate fi "fumul" şi "talazul învolburat"? Pentru început, să vedem ce se întâmplă când corabia chiar ajunge acolo (citat din Odiseea în traducerea lui George Murnu):</span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Ne căinam şi străbăteam strâmtoarea. </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>De-o parte-aveam pe Scila, pe de alta
Haribda groaznic <span style="background-color: #fcff01;">înghițea</span> din apa </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Sărat-a mării. Când apoi din gură </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i style="background-color: red;">O revărsa, se-nvălmăşea întreagă şi clocotea întocmai ca fiertura </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i style="background-color: red;">Într-un cazan de sub o focăraie şi spumã se lăsa pe cele două </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i><span style="background-color: red;">Nălțimi de stânci.</span> Dar când <span style="background-color: #fcff01;">sorbea din apa </span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i><span style="background-color: #fcff01;">Sărat-a mării</span>, <span style="background-color: #ffa400;">se vedea năuntru </span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i style="background-color: #ffa400;">Cu totu-nvălmăşită şi pe stâncă </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i style="background-color: #ffa400;">Urla cumplit, iar pe deasupra locul </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i style="background-color: #ffa400;">Ni s-arăta de sub prundişul negru,
şi toţi atunci de spaimă-ngălbeniră. </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i><span style="background-color: #ffa400;">La stâncă ne uitam cu groaza morţii</span>.</i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">La început, se menţionează Timpii 3 (aspirarea apei, marcat cu galben), 1 (evacuarea apei sub forma unei fântâni cu jeturi subacvatice - marcat cu roşu - ; nicio referire la aşa-zisul "fum"), apoi, timpii 2 şi 3. Timpul 2 (ridicarea "separatorului" care să nu permită căderea corabiei în hău) nu e menţionat explicit, dar se va evidenţia cu portocaliu indiciile acestuia), iar Timpul 3 este scos în evidenţă cu galben. </span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">Ce se întâmplă cu timpii 2, 4 şi 5? Că, aşa cum s-a scris în mai multe postări anterioare, sunt indicii că activitatea Caribdei se desfăşoară în serii de 5 timpi separate de perioade de repaus. Pentru a avea un răspuns posibil, să observăm cele întâmplate când Odiseu ajunge a doua oară la Caribda:</span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>În faptul zilei </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Mă pomenii din nou la stânca Scilei, </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>La groaznica Haribdă, care <span style="background-color: #fcff01;">lacom </span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i style="background-color: #fcff01;">Sorbea din unda cea sărat-a mării. </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i style="background-color: #fcff01;">Dar eu mă salt în sus, m-agăţ de naltul </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i style="background-color: #fcff01;">Smochin şi mă-ncleştez de el acolo </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i><span style="background-color: #fcff01;">Întocmai ca un liliac</span>. Într-însul </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Eu nu puteam picioarele sã-mi sprijin </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Şi nici sã-l urc, departe-i fuse trunchiul </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Şi ramurile-i atârnau departe </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Prelungi şi mari umbrind cu totul iazma. </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i>Mă tot ţinui pe loc până ce <span style="background-color: #04ff00;">dânsa </span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i style="background-color: #04ff00;">Napoi să voamă talpa şi catargul; </i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><i style="background-color: #04ff00;">La voia mea târziu ele veniră.</i></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">Aici, funcţionarea Caribdei implică doar Timpul 3, evidenţiat cu galben (apa e absorbită direct din mare, Ulise fiind, aşadar, în pericol; Caribda pare că omite al doilea timp) şi Timpul 4, evidenţiat cu verde (evacuarea în manieră diferită de cea a timpului 1).</span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">VA URMA</span></div><div style="text-align: left;"><br /></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-44866678534573891692024-02-04T23:19:00.000+02:002024-02-04T23:19:00.066+02:00CONCEPTUL 3 (VIII). IPOTEZA DE SINTEZĂ<span style="font-size: x-large;">Ipoteza de sinteză implică de toate: <a href="https://1567-eterogen.blogspot.com/2023/12/ipoteza-de-sinteza.html" style="background-color: #cccccc;">https://1567-eterogen.blogspot.com/2023/12/ipoteza-de-sinteza.html</a> Conform Conceptului 3, şi aceasta ar trebui adaptată în sensul de a exista multipli de 3 în ceea ce priveşte numărul evacuărilor. O configuraţie posibilă a zonei în imaginaţia lui Homer ar putea fi asta:</span><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">3 arcuri de apă (căderi de apă forţate, direct similare cascadelor cervicale) de pe Varasova*</span></li><li><span style="font-size: x-large;">un "evantai de apă" / "scut de apă" <a href="https://www.park-light.co.uk/featured-products/projection-fountain" style="background-color: #cccccc;">https://www.park-light.co.uk/featured-products/projection-fountain</a>, <a href="https://www.lciproductions.com/4-ways-with-water-screens-at-events/" style="background-color: #cccccc;">https://www.lciproductions.com/4-ways-with-water-screens-at-events/</a> la sud de Klokova; distanţa dintre "deflectorul"** care provoacă "evantaiul de apă" şi munte nu ar fi foarte mare deoarece, în caz contrar, ar putea îngreuna prea mult trecerea lui Ulise pe partea sudică a Golfului Patras şi a Strâmtorii Rion***; şi aşa Scila urmează să-l atace de pe Panahaiko**** deoarece navigarea pe mijlocul părţii de est a Golfului Patras şi a Strâmtorii Rion e imposibilă</span></li><li><span style="font-size: x-large;">două "gheizere" (jeturi ascendente) aflate tot lângă Klokova, la sud de aceasta</span></li><li><span style="font-size: x-large;">12 evacuări submerse</span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;">* Se merge pe ideea că Scila şi Caribda se află la Strâmtoarea Rion </span></div><div><span style="font-size: x-large;">**Ar fi o structură de tipul celei făcute de mâna omului</span></div></div><div><span style="font-size: x-large;">*** Ulise trece pe lângă oraşul actual Patras şi Rio (Rion)</span></div><div><span style="font-size: x-large;">**** În imaginaţia lui Homer, Muntele Panahaiko (cu înălţimea maximă de 1926m; vârful Vodias) e mult mai aproape de Strâmtoarea Rion şi mult mai abrupt decât e în realitate.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-74647123915796112192024-01-30T00:01:00.005+02:002024-01-30T00:17:36.168+02:00O FRONTIERĂ "SIMPLĂ" ŞI UNA "DUBLĂ" POT "CĂDEA" MULT MAI UŞOR CA UNA "CVINTUPLĂ"<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"> Ideea unui aşa-zis "mini-schengen" (deşi corect ar fi "Schengen Balcanic" - sintagmă folosită deja - sau "Ponto-Schengen" a fost enunțată încă în luna august 2023. Iniţial, era prevăzută o abolire a controlului la frontiera RO-BG, ulterior mergându-se pe ideea că GR, neavând frontieră terestră cu niciun alt stat Schengen, ar putea şi ea să se alăture acestui spaţiu de circulaţie liberă. </span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">În prezent, între GR şi restul spaţiului Schengen sunt 3 graniţe:</span></div><div style="text-align: left;"><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">graniţa GR-BG; frontieră "dublă": de stat şi frontieră Schengen, deşi GR e stat Schengen, nu se învecinează terestru cu niciun alt stat Schengen, motiv pentru care, faptic, graniţa poate fi considerată "simplă"</span></li><li><span style="font-size: x-large;">graniţa BG-RO; frontieră "simplă"</span></li><li><span style="font-size: x-large;">graniţa RO-HU; frontieră "cvintuplă"</span></li></ol><div><span style="font-size: x-large;">De ce cvintuplă? Pentru că limita dintre RO şi HU este:</span></div><div><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">graniţă de stat</span></li><li><span style="font-size: x-large;">frontieră Schengen efectivă, HU învecinându-se terestru cu alte state Schengen</span></li><li><span style="font-size: x-large;">limită de sferă de influenţă; GR, BG şi RO sunt sub influenţa US, HU sub influenţa RU</span></li><li><span style="font-size: x-large;">limită de religie</span></li><li><span style="font-size: x-large;">limită de fus orar</span></li></ol><div><span style="font-size: x-large;">Teoretic, ideea unui "Ponto-Schengen" este una bună; toate cele 3 state sunt sub aceeaşi sferă de influenţă, au aceeaşi religie predominantă, nu se învecinează terestru cu niciun alt stat care aplică integral aquis-ul Schengen şi au acelaşi fus orar. Practic, acordul trilateral BG-RO-AT a fost şi certificat printr-o decizie de consiliu JAI (e drept că prin procedură scrisă) şi prevede, printre altele, intensificarea controalelor la frontierele BG-RO şi RO-HU. Apare, aşadar, o contradicţie între ideea de "Ponto-Schengen" şi acel acord trilateral amintit anterior. Se pune întrebarea: De ce a reapărut ideea Ponto-Schengenului tocmai acum, la aproximativ o lună după acordul în cauză? Ar putea fi mai multe răspunsuri:</span></div></div><div><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">"fisuri" în ceea ce priveşte legalitatea deciziei JAI ca urmare a acordului BG-RO-AT; nu există dată pentru aderarea cu frontierele terestre</span></li><li><span style="font-size: x-large;">anumite interese</span></li><li><span style="font-size: x-large;">dorinţa unor europarlamentari de a atrage atenţia asupra lor; totuşi, unul dintre aceştia a avut o contribuţie esenţială la schimbarea atitudinii NL faţă de aderarea RO la Schengen; deşi, aparent, acest fapt nu a contat în 08.12.2022, practic s-a evitat un scandal diplomatic de felul celui cu AT</span></li><li><span style="font-size: x-large;">lipsa oricărei prevederi în acordul BG-RO-AT privind graniţa GR-BG; nu se menţionează nimic în acest sens</span></li><li><span style="font-size: x-large;">necesitatea unui "buffer" între GR şi HU; se ştie că GR, prin poziţie şi prin relief are o anumită vulnerabilitate faţă de migranţi, frontiera TR-BG a fost şi continuă să fie trecută de migranţi ilegali, iar graniţa BG-RO nu a fost concepută ca frontieră Schengen; ar rezulta că "buffer-ul" să fie ori pe frontiera RO-HU; este extrem de greu de crezut ca acel "buffer" să fie frontiera BG-RO sau HU-AT dacă, să zicem, că HU s-ar alătura "Ponto-Schengen-ului". </span></li></ol><div><span style="font-size: x-large;">Deşi mi-aş dori ca RO să intre în Schengen-ul propriu-zis, trebuie văzută şi situaţia din teren. Pe de o parte, aceasta pare mai degrabă potrivită pentru un "Ponto-Schengen" decât pentru o aderare efectivă la Schengen.</span></div></div></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-38722779964475421122024-01-23T23:45:00.002+02:002024-02-20T18:58:59.653+02:00CONCEPTUL 3 (VII). IPOTEZELE ANTERIOARE PRIVIND FUNCŢIONAREA CARIBDEI PRIN PRISMA ACESTUI CONCEPT<h1 style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"> IPOTEZA 3</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">A patra ipoteză enunţată anterior acestei serii <a href="https://1567-eterogen.blogspot.com/2023/12/configuratia-locului-si-primul-timp-al_74.html" rel="nofollow" style="background-color: #cccccc;" target="_blank">https://1567-eterogen.blogspot.com/2023/12/configuratia-locului-si-primul-timp-al_74.html</a> implică:</span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: red;"><span style="color: white;">6 cascade</span></span>; acestea pot fi căderi libere de apă sau căderi forţate - similare cascadelor cervicale de la multe spa-uri</span></li><li><span style="background-color: #ffa400; font-size: x-large;">12 barbotări</span></li></ul><span style="font-size: x-large;">ceea ce înseamnă că impresia de fierbere venea de la aerul eliberat pe fundul mării care se ridica la suprafaţa apei sub formă de bule. În seria aceasta se consideră că <span style="background-color: #fcff01;">nu există galerii pneumatice</span>. În plus, ţinând cont că se merge pe ideea <span style="background-color: #04ff00;">că galeriile aeriene corespund gâturilor şi capetelor Scilei</span>, iar <span style="background-color: #01ffff;">direcţia de atac a Scilei este descendentă</span> (Scila atacă de sus în jos) se poate considera că, în imaginaţia lui Homer ar putea exista:</span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #2b00fe;"><span style="color: white;">6 arcuri de apă</span></span>, similare cascadelor cervicale de la piscine, dar mult mai mari; apa ar cădea, sub presiune, direct în mare, de la sute de metri înălţime*</span></li><li><span style="background-color: #800180; color: white; font-size: x-large;">12 evacuări submerse</span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;">*Conform unor cercetări recente, locul unde se găsesc Scila şi Caribda este <u>Strâmtoarea Rion</u>. Să ne imaginăm 6 galerii arcuite - similare cascadelor cervicale - pe partea superioară a versantului sudic al Klokovei şi / sau al Varasovei, iar din acele galerii, de 3 ori pe zi, să cadă apa, sub presiune, direct în mare. Concomitent cu aceste căderi de apă forţate de sute de metri înălţime, ar avea loc şi evacuarea submersă a unei cantităţi considerabile de apă. Unde? Posibil în Golful Nafpaktos (transliterat greşit Naupaktos; nu se ţine cont că asocierea Alfa-Ipsilon se citeşte "af" sau "av" în funcţie de ceea ce urmează după). </span></div></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-27013467230811337262024-01-18T23:42:00.004+02:002024-02-20T18:57:47.372+02:00CONCEPTUL 3 (VI). IPOTEZELE ANTERIOARE PRIVIND FUNCŢIONAREA CARIBDEI PRIN PRISMA ACESTUI CONCEPT<h1 style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"> IPOTEZA 2</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Ipoteza anterioară a "ecranului (evantaiului) de apă" <a href="https://1567-eterogen.blogspot.com/2023/12/configuratia-locului-si-primul-timp-al_13.html" rel="nofollow" style="background-color: #cccccc;" target="_blank">https://1567-eterogen.blogspot.com/2023/12/configuratia-locului-si-primul-timp-al_13.html</a> are 3 surse:</span></div><div><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">fragmentul din Eneida* unde se specifică clar că <span style="background-color: red;"><span style="color: white;">apa stropeşte toată bolta cerească, dar nu se menţionează deloc că apa ar cădea pe cei care privesc spectacolul făcut de Caribda</span></span>; asta ar putea indica existenţa unui "evantai de apă"**</span></li><li><span style="background-color: #ffa400; font-size: x-large;">existenţa stâncii "şlefuite" unde sălăşluieşte Scila</span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #fcff01;">"aburul" care îngreunează foarte mult observarea stâncilor</span> când Caribda aruncă apa afară.</span></li></ol></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">Dacă se respectă strict Conceptul 3, atunci Ipoteza 3 menţionată anterior <a href="https://1567-eterogen.blogspot.com/2023/12/configuratia-locului-si-primul-timp-al_13.html" style="background-color: #04ff00;">https://1567-eterogen.blogspot.com/2023/12/configuratia-locului-si-primul-timp-al_13.html</a> (ipoteza ecranului de apă sau ipoteza evantaiului de apă) <span style="background-color: #04ff00;">nu ar avea echivalent</span> deoarece:</span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">conform ipotezei respective, ar exista <span style="background-color: #d9ead3;">o singură evacuare aeriană prevăzută cu un deflector la capăt</span>, având ca efect aruncarea apei în formă de evantai de aproximativ 180 grade</span></li><li><span style="font-size: x-large;">Conceptul 3 prevede <span style="background-color: #b6d7a8;">existenţa a 6 evacuări aeriene şi de două ori mai multe evacuări submerse</span></span></li></ul><div><br /></div></div><div><span style="font-size: x-large;">În situaţia în care <span style="background-color: #01ffff;">aplicarea conceptului nu se face aşa strict, ipoteza ecranului de apă ar avea corespondent şi aici</span>. Ramificaţia A a galeriei de evacuare <span style="background-color: #d0e0e3;">nu s-ar mai ramifica în alte 6 ramificaţii secundare, ci ar ieşi la suprafaţă</span> şi, după un parcurs foarte scurt pe orizontală, <span style="background-color: #a2c4c9;">s-ar termina extrem de aproape de un deflector neted în formă de sector de cerc cu un unghi de aproximativ 180 grade</span>. Apa care iese ar fi deviată <span style="background-color: #76a5af;">în forma unui evantai</span>, creând acel "abur". Din moment ce, în miotologia greacă, există structuri similare cu cele făcute de om, de ce nu ar putea exista şi o astfel de galerie (peşteră)?</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">*Eneida - deşi e scrisă de Vergilius la aproximativ 7 secole după Odiseea - are elemente inspirate din acesta.</span></div><div><span style="font-size: x-large;">** Prin "evantai de apă" se înţelege sintagma "water screen" sau "hydro screen". Apa vine printr-o conductă şi, imediat după ce a ieşit, ricoşează de o placă netedă, de formă aproximativ semicirculară, poziţionată perpendicular pe direcţia de curgere a apei.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><br /></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-48123976147206212712024-01-17T17:58:00.001+02:002024-02-20T18:58:09.002+02:00CONCEPTUL 3 (V). IPOTEZELE ANTERIOARE PRIVIND FUNCŢIONAREA CARIBDEI PRIN PRISMA ACESTUI CONCEPT<h1 style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">IPOTEZA 1B</span></h1><div><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #fcff01;">Caribdei i se mai zice Divina Caribda</span>. Acest fapt, coroborat cu <span style="background-color: #fff2cc;">Conceptul 3</span> ar putea sugera ca evacuările aeriene ale apei să facă trimitere la <span style="background-color: #ffe599;">ideea de templu</span>. Cum? Prin crearea a <span style="background-color: #ffd966;">6 jeturi</span> paralele, echidistante, coplanare, ascendente, suficient de depărtate unul de celălalt încât, chiar şi privite de la distanţă, să fie percepute ca distincte. <span style="background-color: #f1c232;">Cele 6 jeturi ascendente ar sugera, astfel, un templu în hexastil</span>. Cât priveşte jeturile submerse, acestea ar fi tot în număr de 12.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-16148683463256837032024-01-17T17:08:00.006+02:002024-02-20T18:58:22.190+02:00CONCEPTUL 3 (IV). IPOTEZELE ANTERIOARE PRIVIND CONFIGURAŢIA ZONEI ŞI FUNCŢIONAREA CARIBDEI PRIN PRISMA ACESTUI CONCEPT<h1 style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">IPOTEZA 1A</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Se bazează pe versiunea Murnu a traducerii Odiseei. Acolo:</span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">pe de o parte se menţionează<span style="color: white;"> <span style="background-color: red;">"fumul" şi "talazul"</span></span></span></li><li><span style="font-size: x-large;">pe de altă parte, <span style="background-color: #ffa400;">"fierberea" mării când Caribda aruncă apa afară este însoţită de "spuma" care se depune pe stânci, fără a se menţiona niciun "fum"</span></span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;">Pornind şi de la ideea că, în mitologia greacă, există structuri asemănătoare celor făcute de mâna omului, configuraţia zonei Caribdei ar putea fi aceasta:</span></div></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #fcff01;">un "mănunchi" de 6 evacuări aeriene foarte apropiate una de cealaltă, direcţionate vertical sau aproape vertical astfel încât, când apa e aruncată afară, se formează tot atâtea jeturi care, fiind aproape unul de celălalt, pot fi percepute ca unul singur de către oricine priveşte de la depărtare</span>. </span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #04ff00;">12 evacuări submerse care - foarte posibil - nu sunt alăturate, dar nici foarte depărtate una de cealaltă; apa aruncată prin aceste "duze*" formează valuri care sunt reunite cu termenul generic de talaz</span>. Se precizează că "fumul" şi "talazul" trebuie evitate şi, astfel Ulise asigură Scilei un "prânz"</span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;">Celelalte ipoteze se bazează pe versiunea Sluşanschi.</span></div></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">*Deşi impropriu, termenul a fost folosit tocmai pentru a sublinia ideea că în mitologia greacă există structuri care arată de parcă ar fi fost făcute de om.</span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-22536239437937022202024-01-16T01:42:00.007+02:002024-02-20T18:49:31.866+02:00CONCEPTUL 3(III). TIMPII FUNCŢIONĂRII CARIBDEI HOMERICE DACĂ SE MERGE PE IDEEA CĂ E RACORDATĂ LA 4 GALERII<h1 style="height: 0px; text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></h1><h1 style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">GALERIILE</span></h1><div><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">Galeria de admisie direct din mare</span></li><li><span style="font-size: x-large;">Galeria de admisie din "sas"</span></li><li><span style="font-size: x-large;">Galeria intermediară</span></li><li><span style="font-size: x-large;">Galeria de evacuare</span></li></ol><div><span style="font-size: x-large;">Şi în acest caz, galeria de evacuare va avea 18 ramificaţii; în principiu ar putea fi 6 evacuări aeriene, 12 submerse, dar numărul acestora poate să difere, <u>cu condiţia să fie multiplu de 3</u>.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">TIMPII</span></h1><div><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: red;"><span style="color: white;">Evacuarea</span></span>. Ca şi în cazul precedent, evacuarea are loc <span style="background-color: #f4cccc;">simultan prin galeriile aeriene şi cele submerse</span> - producând un adevărat spectacol - apa aruncată fiind cea care a rămas după evacuarea apei din timpul 4 al etapei precedente de funcţionare. Având în vedere că, în timpul 3 s-a aspirat mai multă apă decât dacă ar exista doar 3 galerii, <span style="background-color: #ea9999;">cantitatea de apă deversată ar putea fi mai mare</span>.</span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #ffa400;">Ridicarea separatorului</span> - la fel ca şi în cazul în care există 3 galerii</span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #fcff01;">Aspirarea</span>. Apa este absorbită <span style="background-color: #fff2cc;">concomitent direct din mare - prin galeria de admisie directă - cât şi din sas - prin galeria cu porţiune reversibilă</span>. Ca şi în cazul precedent, diferenţa faţă de ipotezele anterioare Conceptului 3 este aceea că apa aspirată e <span style="background-color: #ffe599;">stocată în aceeaşi cavitate a Caribdei</span>, nu în două complet separate.</span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #04ff00;"><span style="color: white;">Umplerea "sasului"</span></span>. S-ar face <span style="background-color: #d9ead3;">tot prin galeria intermediară</span>, dar <span style="background-color: #b6d7a8;">aceasta ar porni din cavitatea Caribdei</span> spre deosebire de situaţia din postarea anterioară, când Caribda umple "sasul" cu apă luată direct din mare.</span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #01ffff;">Coborârea separatorului</span>. <span style="background-color: #d0e0e3;">Are loc după umplerea "sasului" la acelaşi nivel cu marea înconjurătoare</span>, separatorul respectiv comportându-se ca o <span style="background-color: #a2c4c9;">poartă (culisantă pe verticală) a unei ecluze</span><span style="background-color: white;">. Deci, o situaţie similară postării precedente.</span></span></li></ol><div><br /></div></div></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-39721204592946350822024-01-14T00:06:00.004+02:002024-02-20T18:50:45.315+02:00CONCEPTUL 3(II). TIMPII FUNCŢIONĂRII CARIBDEI HOMERICE DACĂ SE MERGE PE IDEEA CĂ E RACORDATĂ LA 3 GALERII<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">Perioadele de activitate ale Caribdei alternează cu perioadele de repaus. Fiecare interval de timp de activitate are 5 timpi. </span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="background-color: red; color: white; font-size: x-large;">TIMPUL 1: EVACUAREA</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Aceasta se produce prin <span style="background-color: #f4cccc;">18 deversoare: 6 aeriene şi 12 submerse*</span>. Ipotezele care vor fi enunţate în postarea următoare diferă <span style="background-color: #ea9999;">doar în ceea ce priveşte cofigurarea posibilă a galeriilor de evacuare A1-A6 (a se vedea postarea precedentă).</span> Apa evacuată este <span style="background-color: #cc0000;"><span style="color: white;">cea mai mare parte din cea care a fost aspirată din "sas" în etapa anterioară de activitate**</span></span>. </span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">*În ipotezele anterioare, numărul evacuărilor nu era precizat.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">**În ipotezele anterioare, apa evacuată în primul timp nu era cea înghiţită din sas, ci direct din mare</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="background-color: #ffa400; font-size: x-large;">TIMPUL 2: RIDICAREA SEPARATORULUI</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Acesta constituie un interval de timp foarte periculos. <span style="background-color: #fce5cd;">Dacă o corabie se găseşte în zona care urmează să fie separată de restul mării, aceasta are şanse foarte reduse de scăpare</span>. Odată ridicat separatorul (batardoul), <span style="background-color: #f9cb9c;">zona cuprinsă între acesta şi stânca cu smochin devine un fel de "sas" care prelungeşte galeria de admisie până cu puţin deasupra mării.</span> Partea de sus a separatorului* <span style="background-color: #f6b26b;">nu se ridică prea mult deasupra apei mării</span>, fiind cu mult sub nivelul punţii corabiei în care e Ulise şi marinarii care îl însoţesc; ei vor vedea ce urmează să se întâmple în timpul 3 al funcţionării Caribdei.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">*În Odiseea nu se menţionează niciun batardou, dar scena descrisă care corespunde timpului 3 al funcţionării Caribdei nu ar putea avea loc dacă nu ar exista un separator care să împiedice aspirarea corabiei.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="background-color: #fcff01; font-size: x-large;">TIMPUL 3: ADMISIA</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Spre deosebire de ipotezele precedente privind funcţionarea Caribdei Homerice, aici Caribda <span style="background-color: #fff2cc;">î<span>n</span></span><span style="background-color: #fff2cc;">ghite doar apa din "sas"</span>. Nu consumă apă din exterior. Odată ce batardoul s-a ridicat, Caribda începe să înghită apa din zona respectivă <span style="background-color: #ffe599;">amorsând sifonul galeriei de admisie</span>. <span style="background-color: #ffd966;">Când apa scade sub un anumit nivel, se aspiră aer şi se produce un sunet deosebit de puternic, chiar terifiant</span>. Acela e momentul în care Ulise şi ceilalţi marinari privesc îngroziţi hăul creat. <span style="background-color: #ffd966;">Nu se menţionează nicio intenţie de îndepărtare rapidă de acel abis, ceea ce înseamnă că acolo e ceva ce împiedică aspirarea corabiei. Acel ceva ar putea fi exact batardoul care, fiind în poziţie ridicată, nu permite apei din jur să curgă în hău şi, astfel, Ulise poate naviga relativ în siguranţă.</span> De ce relativ? Deoarece, fiind la o distanţă relativ mică de separator, există riscul coliziunii corabiei cu acesta, coliziune care se poate solda cu avarii. </span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="background-color: #04ff00; font-size: x-large;">TIMPUL 4: UMPLEREA SIFONULUI ŞI, IMPLICIT, A "SASULUI"</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Se realizează prin <span style="background-color: #d9ead3;">galeria intermediară*</span> <span style="background-color: #b6d7a8;">direct din mare**</span>. De altfel, acest timp este <span style="background-color: #93c47d;">singurul în care galeria intermediară e activă.</span> Odată cu umplerea respectivă, <span style="background-color: #6aa84f;"><span style="color: white;">se curăţă şi grătarul rar sau structura echivalentă, fiind aduse la suprafaţă eventuale obiecte (poate chiar şi fiinţe) mari care nu trec de grătar / structura echivalentă acestuia.</span></span></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">*În celălalte ipoteze, sifonul - şi, implicit, "sasul" - se umplea prin galeria de admisie, într-o manieră asemănătoare refluării unei canalizări. De aceea, în acele ipoteze, galeria respectivă nu e de admisie, ci integral reversibilă deoarece asigură pe toată lungimea acesteia evacuarea integrală a apei aflată în sifon şi, implicit, în "sas".</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">** Modalitatea de umplere e similară cu cea a umplerii sasului unei ecluze. Se deschid "vanele" şi apa intră în "sas" până când ajunge la nivelul mării. În felul acesta, Divina Caribda nu trebuie să evacueze apa de două ori. Apa aspirată în timpul 3 este stocată în interiorul acesteia până la primul timp al următoarei etape de funcţionare. În ceea ce priveşte activitatea galeriei intermediare, aceasta are loc doar în timpul 4; în rest, e obturată.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="background-color: #01ffff; font-size: x-large;">TIMPUL 5: COBORÂREA SEPARATORULUI</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Constituie un <span style="background-color: #d0e0e3;">pericol minim</span> deoarece <span style="background-color: #a2c4c9;">nivelul apei din "sas" e cam acelaşi cu cel din jurul acestuia</span>. E ca şi c<span style="background-color: #76a5af;">oborârea porţii superioare a unei ecluze după ce nivelul din cameră a ajuns la cel al apei unde urmează să meargă / unde vine nava</span>.</span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-42912116134419834232024-01-12T23:30:00.002+02:002024-02-20T18:45:01.847+02:00CONCEPTUL 3 (I) - GENERALITĂŢI<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><span><i><span> </span>Conceptul 3</i> constituie un set de ipoteze care se bazează pe importanţa pe care o are </span>cifra 3 în funcţionarea Caribdei homerice şi - foarte posibil - şi în ceea ce priveşte aspectul acesteia şi configuraţia galeriilor. De exemplu, apa mării este înghiţită şi aspirată de 3 ori pe zi şi, având în vedere că Divina Caribda (cum mai este denumită Caribda) este pusă în legătură cu Scila, iar Scila homerică are:</span></div><div style="text-align: left;"><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">6 capete pe tot atâtea gâturi</span></li><li><span style="font-size: x-large;">12 picioare</span></li></ul><span style="font-size: x-large;"><span>deci numere care sunt multipli de 3, consider că aceste numere se pot regăsi şi în cazul acesteia. Ca urmare, conform </span><i>Conceptului 3</i><span>:</span></span></div><div style="text-align: left;"><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">Caribda ar putea avea 3 orificii: unul bucal (înconjurat cu tentacule) şi două anale, iar aspectul ei ar putea semăna cu cel al unei ascidii, fiind fixată în stânca cu smochin</span></li><li><span style="font-size: x-large;">fiecărui orificiu i-ar putea corespunde o galerie</span></li><li><span style="font-size: x-large;"><u>toate galeriile sunt săpate în stâncă</u>; <span style="background-color: white;"><u>în mitologia greacă, structurile asemănătoare cu cele construite de oameni nu sunt o noutate</u></span>; a se vedea peştera lângă care Acteon le-a surprins pe Diana şi pe nimfele care o însoţeau</span></li><li><span style="font-size: x-large;">galeria de evacuare ar putea avea un număr de ramificaţii care e multiplu de 3; o parte dintre acestea ar putea fi aeriene, restul submerse</span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="background-color: red; font-size: x-large;">GALERIA DE ADMISIE</span></h1><div><span style="font-size: x-large;"><span>În Odiseea, atunci când Caribda înghite apa, <span style="background-color: #f4cccc;">fundul mării devine vizibil</span>, <span style="background-color: #ea9999;">se aude un zgomot deosebit de puternic</span> şi <span style="background-color: #e06666;">se menţionează şi stânca</span>; probabil, se face referire la o porţiune a stâncii care, de regulă, e sub apă. O astfel de situaţie poate fi posibilă <span style="background-color: #cc0000;"><span style="color: white;">numai dacă există un separator*</span></span></span><span style="background-color: #cc0000;"><span style="color: white;"> care, împreună cu stânca lângă ca, ar forma un "sas"**, adică o zonă separată de restul mării a cărei apă ar urma să fie golită, iar apoi, reintrodusă</span></span>. Zgomotul asurzitor care se aude atunci când se vede fundul mării e un indiciu că galeria de admisie este prevăzută şi cu un <span style="background-color: #990000;"><span style="color: white;">sifon</span></span>, iar sunetul este produs atunci când, din cauza cantităţii insuficiente de apă, este aspirat şi aer. Pe baza celor scrise mai sus se poate deduce configuraţia posibilă a galeriei de admisie. <span style="background-color: #660000;"><span style="color: white;">Galeria ar începe fie foarte puţin deasupra suprafeţei mării (când batardoul e ridicat), fie sub apă, aproape de baza stâncii cu smochin (când batardoul e coborât). După aceea, acea galerie coboară, urcă, după care coboară din nou şi se racordează la orificiul bucal al Caribdei. Aşadar, traseul galeriei de admisie ar putea avea aproximativ această formă: </span></span><span face="sans-serif" style="background-color: #660000; color: white;">и</span> cu următoarele precizări:</span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">primul şi al doilea tronson au şi rolul unei galerii de evacuare</span></li><li><span style="font-size: x-large;">la începutul celui de-al doilea tronson (deci imediat după vârful inferior) ar trebui să fie un <u>grătar rar sau o structură echivalentă</u> care să oprească bucăţile mari pentru a nu fi înghiţite</span></li><li><span style="font-size: x-large;">al treilea tronson coboară la o adâncime mai mare decât primul</span></li></ul></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">*Separatorul ar putea fi un batardou de forma unui tub cu secţiunea în formă de arc de cerc cu unghi de 225-270 grade sau de potcoavă. Cea mai mare parte a timpului, separatorul ar fi în poziţie coborâtă în interiorul unui lăcaş aflat în fundul mării care, pe de o parte, trebuie să îi permită doar mişcări pe verticală, iar pe de altă parte, trebuie să fie suficient de adânc încât tentaculele Caribdei să aibă loc sub separator şi atunci când aceasta e în poziţie coborâtă. Tentaculele respective pornesc de la orificiul bucal al Caribdei, trec prin pereţii galeriei şi ajung în lăcaşul batardoului, ridicându-l şi coborându-l, în funcţie de timpii de funcţionare (detalii în postarea următoare). Lăcaşul continuă în sus cu două ghidaje pe stânca cu smochin care permit ieşirea batardoului din lăcaş, ieşire care, însă, nu ar trebui să fie totală. Fie pe ghidaj, fie în lăcaş, ar trebui să se găsească cel puţin o piedică; un opritor care să nu permită batardoului să iasă cu totul din lăcaş. Nu în ultimul rând, etanşarea batardoului. Din moment ce în mitologia greacă există structuri foarte asemănătoare cu cele construite de om, ar putea să existe şi ideea de etanşare.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">** sasul, atunci când s-ar forma, ar constitui începutul galeriei de admisie, dar ar avea şi rol de evacuare; detalii în postarea următoare</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="background-color: #fcff01; font-size: x-large;">GALERIA INTERMEDIARĂ</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Începe fie la <span style="background-color: #fff2cc;">primul orificiu anal al Caribdei</span> fie sub <span style="background-color: #fff2cc;">nivelul mării</span> şi debuşează în <span style="background-color: #ffe599;">porţiunea ascendentă a galeriei de admisie, în spatele echivalentului grătarului rar</span>. Durata de funcţionare a galeriei intermediare este redusă. Aceasta <span style="background-color: #ffd966;">e activă doar când sifonul e golit; în rest e obturată</span> deoarece, în caz contrar, sifonul nu ar mai putea funcţiona.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><h1 style="text-align: left;"><span style="background-color: #2b00fe; color: white; font-size: x-large;">GALERIA DE EVACUARE</span></h1><div><span style="font-size: x-large;">Aceasta <span style="background-color: #cfe2f3;">începe la orificiul anal / al doilea orificiu anal al Caribdei</span> (depinde dacă se merge pe ideea de 3 sau 4 galerii) şi, prima dată se ramifică în două: <span style="background-color: #800180;"><span style="color: white;">Ramificaţia A</span></span> şi <span style="background-color: #ff00fe;">Ramificaţia S</span>. <span style="background-color: #800180;"><span style="color: white;">Ramificaţia A</span></span> se împarte, la rândul acesteia în alte <span style="background-color: #d9d2e9;">6 ramificaţii: R1-R6</span> care s-ar putea termina <span style="background-color: #b4a7d6;">fie pe stânca cu smochin</span>, puţin deasupra apei mării, <span style="background-color: #8e7cc3;">fie pe nişte insuliţe aflate foarte aproape de stâncă</span>. Aceste ramificaţii ar constitui <span style="background-color: #674ea7;"><span style="color: white;">corespondentele gâturilor şi capetelor Scilei*</span></span>. <span style="background-color: #ff00fe;">Ramificaţia S</span> s-ar putea ramifica, la rândul acesteia, <span style="background-color: #ead1dc;">în alte 12: S1-S12</span>, toate acestea <span style="background-color: #d5a6bd;">debuşând pe fundul mării</span>, <span style="background-color: #c27ba0;">în apropierea stâncii cu smochin</span>. Ramificaţiile respective ar fi <span style="background-color: #a64d79;"><span style="color: white;">corespondentele celor 12 picioare** ale Scilei</span></span>.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">În ceea ce priveşte peştera Scilei, spre deosebire de ipotezele anterioare, aceasta este <u>disjunctă</u> de sistemul de galerii al Caribdei.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;">* Capetele şi gâturile Scilei sunt, temporar vizibile, atunci când Scila atacă sau e pregătită de atac; ca urmare, ar trebui să le corespundă galerii de evacuare vizibile măcar parţial şi acestea ar putea să fie A1-A6, adică ramificaţiile aeriene</span></div><div><span style="font-size: x-large;">** Picioarele Scilei nu sunt vizibile. Acestora ar trebui să le corespundă galerii care nu se văd de pe uscat sau de pe suprafaţa mării; acestea ar fi ramificaţiile S1-S12 adică cele submerse.</span></div></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-58532100032829662112023-12-27T17:07:00.001+02:002024-03-09T17:29:17.318+02:00DECUPLARE ÎN FAVOAREA BG?<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"> RO şi BG sunt, deocamdată "la pachet" în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul de liberă circulaţie. Ministrul GK a formulat nişte cerinţe, dar a şi omis unele lucruri în ideea de a intra în Schengenul Aerian. Există 3 tipuri de aspecte:</span><ol style="text-align: left;"><li><span style="background-color: red; font-size: x-large;">normale</span></li></ol><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">(aparent) <span style="background-color: #ffa400;">ciudate</span></span></li></ol><ol style="text-align: left;"><li><span style="background-color: #fcff01; font-size: x-large;">omise.</span></li></ol></div><p style="text-align: left;"></p><div><span style="font-size: x-large;">Din prima categorie fac parte:</span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="background-color: #f4cccc; font-size: x-large;">sporirea securităţii frontierei BG-TR</span></li><li><span style="background-color: #ea9999; font-size: x-large;">sporirea securităţii frontierei RO-RS.</span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;">Cerinţe (aparent) ciudate ar fi:</span></div></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span style="background-color: #fce5cd; font-size: x-large;">sporirea securităţii frontierei RO-BG</span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #f9cb9c;">sporirea securităţii frontierei RO-HU</span></span></li><li><span style="background-color: #f6b26b; font-size: x-large;">unele aspecte privitoare la migranţi.</span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;">Iar dintre lucrurile omise ar fi:</span></div></div><div style="text-align: left;"><ul style="text-align: left;"><li><span style="background-color: #fff2cc; font-size: x-large;">omiterea oricărei remarci privitoare la frontiera BG-GR în condiţiile în care se ştie că GR e pe ruta migranţilor ilegali</span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #ffe599;">omiterea oricărei remarci privitoare la frontierea BG-RS în condiţiile în care şi acolo ar fi probleme, graniţa respectivă fiind trecută ilegal de unii migranţi</span> </span></li><li><span style="background-color: #ffd966; font-size: x-large;">calea ferată aptă de 160 km/h din BG va merge (dacă, cumva, nu merge deja) pe axa Svilengrad-Dimitrovgrad; deci de la frontiera cu TR la frontiera cu RS; de ce nu spre RO şi/sau spre GR? </span></li></ul><span style="font-size: x-large;"><span>Î</span><span>n presa din RO nu s-a suflat o vorbă că GR sprijină BG să adere la Schengen fără a face nicio referire la RO şi, de asemenea, a apărut informaţia că, după ce aderă BG (fără a se zice nimic de RO), "uşa" Schengen va rămâne închisă multă vreme. De asemenea, informaţia conform căreia AT nu vrea RO nici total, nici parţial, nici acum, nici altă dată nu pare să fie prezentă în mass-media din BG, însă, acolo circulă informaţia că în martie anul viitor se face aderarea "cu aerul" şi cea terestră un an mai târziu. </span></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">"De iure" nu se poate face decuplarea fără o procedură complexă. Dar "de facto"? În cazul în care va avea loc "de facto", aceasta va avea loc, evident, cu acceptul (chiar şi tacit al) politicienilor din RO cu putere de decizie. Să fie un gest reparatoriu faţă de gafa monumentală a lui LB la JAI-ul din 08.12.2022?</span></div><p></p>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-91207265601473661442023-12-25T16:28:00.002+02:002023-12-25T16:40:38.424+02:00SCILA, FIINŢELE ANTROPO-PISCIFORME ŞI MITRA CATOLICĂ<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: red;">Numele personajului care apare prima dată în Odiseea de Homer vine de la sunetele pe care le emite: lătrăturile</span>. Aspectul, însă, nu e similar unui câine, ci a unui <span style="background-color: #f4cccc;">balaur</span>. Are:</span></div><div style="text-align: left;"><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">6 capete</span></li><li><span style="font-size: x-large;">6 gâturi lungi</span></li><li><span style="font-size: x-large;">12 picioare</span></li><li><span style="font-size: x-large;">posibil coadă</span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;">Există chiar şi în antichitate, <span style="background-color: #ea9999;">cel puţin o reprezentare grafică a Scilei Homerice</span>, reprezentare care, deşi e aproximativă (balaur cu 3 capete pregătit să atace o corabie; perioada: aproximativ anul 600 î.e.a.), arată clar să se referă la personajul respectiv. Începând cu secolul V, timp de câteva sute de ani a avut loc o <span style="background-color: #e06666;">substituire a Scilei cu fizionomie de balaur cu un personaj antropo-pisciform</span>* care a primit şi nişte elemente care pot fi structurate pe două categorii:</span></div><div><ol style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #cc0000;">capetele de câine</span>; deşi nu sunt prezente în fiecare reprezentare a "noii Scile", acestea sunt elemente caracteristice personajului respectiv; se ştie că şi Scila homerică lătra; tot în această categorie ar putea intra şi <span style="background-color: #990000; color: white;">aripile</span>**</span></li><li><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #660000; color: white;">cârma, lancea</span> etc.***</span></li></ol><div><span style="font-size: x-large;">* Iniţial, Scila era o fiinţă terestră şi captivă într-o peşteră. Nu e clar dacă ea se putea şi deplasa în interiorul acelei peşteri sau avea posibilitatea doar să-şi scoată şi să-şi retragă capetele. Odată cu această substituire, Scila devine o fiinţă marină capabilă să înoate</span></div></div><div><span style="font-size: x-large;">** Mobilitatea ei creşte, putând să se deplaseze şi pe calea aerului</span></div><div><span style="font-size: x-large;">*** Activităţile se diversifică, fiind sugerată şi ideea de conducere.</span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #ffa400;">Personajelele antropo-pisciforme</span><span style="background-color: white;"> cele mai cunoscute sunt </span><span style="background-color: #fce5cd;">sirenele</span><span style="background-color: white;">.</span> Există, însă, şi personaje masculine care au o astfel de fizionomie. Un exemplu îl constituie <span style="background-color: #f9cb9c;">Glaucus</span> cel care, îndrăgostit de Scila, a atras mânia vrăjitoarei Circe, având ca efect transformarea Scilei în fiinţă antropo-pisciformă, dar cu capete de câine la brâu. Un alt exemplu l-ar constitui zeul <span style="background-color: #f6b26b;">Dagon</span>. Există controverse privitoare la numele acestuia, dacă provine sau nu din cuvântul ebraic "dag" care înseamnă peşte. Cert este că are două reprezentări. <span style="background-color: #e69138;">Prima dintre acestea este de tip antropo-pisciform</span>. Nimic neobişnuit până acum; astfel de fiinţe fantastice apar şi la alte popoare, nu doar la greci. <span style="background-color: #b45f06;">A doua reprezentare este, însă, cea care dă de gândit. Este vorba de o fiinţă antropomorfă care are pe ea un veşmânt de forma unui peşte orientat în sus purtat în aşa fel încât capul peştelui se găseşte deasupra capului zeului</span>. </span></div><div><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: x-large;"><span style="background-color: #fcff01;">Mitra catolică</span> are două axe de simetrie: antero-posterioară şi transversală. Privită din faţă, potcapul respectiv seamănă cu un pentagon; observat din lateral seamănă - oarecum - cu o <span style="background-color: #fff2cc;">gură de peşte deschisă, orientată în sus</span>. Asemănarea cu a doua reprezentare a zeului Dagon e sau nu întâmplătoare?</span></div></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-82727555917251364472023-12-22T00:22:00.003+02:002023-12-22T00:41:05.534+02:00SE POATE FĂRĂ BATARDOU?<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">O parte a fenomenelor descrise în Odiseea chiar ar sugera că acel separator de care s-a menţionat în postările anterioare nu ar exista. Înainte de a ajunge în strâmtoare, Odiseu le zice marinarilor să dea din vâsle tot timpul şi să se ţină departe de "fumul"* şi "talazul învolburat"**<br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">* cauzat de jeturile ascendente şi / sau ecranul de apă şi / sau căderea forţată de pe stânca cu smochin</span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">** produs de galeriile submerse de evacuare a apei şi, poate, de galeriile de evacuare a aerului care sunt tot submerse</span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">Ambele fenomene apar când Caribda aruncă apa afară. Când apa e aspirată, poate să apară un hău măcar asemănător celui descris. Teoretic, dacă diametrul galeriei reversibile e cu mult mai mare decât adâncimea măsurată de la suprafaţa apei la marginea galeriei reversibile; s-ar crea o cascadă circulară care, de altfel, şi apare în unele reprezentări; apa mării se scurge, efectiv, în pământ. Să zicem că Ulise şi marinarii din subordinea lui sunt supraoameni şi reuşesc să dea din vâsle suficient de hotărât încât nu cadă în abis, însă puţin mai încolo se menţionează:</span></div><div style="text-align: left;"><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-size: x-large;">îngălbenirea de spaimă; asta indică mai degrabă un blocaj; o întrerupere a unui efort fizic început anterior; oare marinarii mai dau din vâsle atât de hotărât dacă sunt atât de speriaţi? </span></li><li><span style="font-size: x-large;">prundişul negru; acesta ar fi vizibil doar dacă ar fi pe stânca aferentă smochinului; fundul mării nu ar fi vizibil deoarece apa care curge l-ar acoperi</span></li></ul><div><span style="font-size: x-large;">deci, fără batardou, greu de crezut că cele descrise ar putea să se întâmple. Consider mai degrabă că îndemnul de a se ţine departe de "fum" şi "volburi" se referă la riscul de a ajunge în zona care, temporar, devine "sas". Evacuările submerse nu sunt lângă lăcaşul batardoului, ci la o anume distanţă. Când din acele evacuări iese apa, aceasta creează nişte curenţi orizontali la suprafaţa mării care, foarte uşor, pot împinge corabia spre stânca unde e smochinul. Şi, dacă ridicarea batardoului surprinde corabia în acel loc, singura modalitate de scăpare e să se agaţe de smochin sau de vreo neregularitate a stâncii. Prima dată nu a fost cazul.</span></div></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8540432867954888813.post-60089415249434453332023-12-21T23:17:00.000+02:002023-12-21T23:17:27.826+02:00ALTE IPOSTAZE ALE CARIBDEI<div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"> Monstrul respectiv - deşi nu a fost niciodată descris de Homer - a fascinat atât prin prin efectele produse cît şi prin tandemul cu celălalt monstru: Scila. Contextul este, evident, legat de Odiseea, dar, cu toate acestea, sunt cazuri - şi nu puţine - când e reprezentată ca atare. Una din reprezentările cel mai des întâlnite este cea similară unui ciclostom, având, însă, uneori, o gură stelată prevăzută cu dinţi ascuţiţi. Alteori apare doar sub forma unei guri cu mai multe rânduri de dinţi. Nu lipsesc situaţiile în care Caribda e reprezentată doar prin efectul care se consideră a fi relevant: vârtejul*. Nu se ţine cont de faptul că, în Odiseea, aşa-zisul vârtej e separat de restul apei mării, chiar dacă Homer nu precizează acest lucru; s-a scris în postările anterioare că, dacă ar fi fost un vârtej fără să existe un separator între acesta şi corabia lui Ulise, marinarii nu ar fi putut vedea ce e în interiorul vârtejului fără să ajungă şi ei acolo.</span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-size: x-large;">*Deseori, parcă, se omite faptul că Divina Caribda nu doar înghite apa, ci o şi aruncă afară. Din acest punct de vedere, concepţia din filmul Odiseu (1997) referitoare la Caribda e de apreciat: este prezentă evacuarea apei sub forma unui jet ascendent - similar unui gheizer. </span></div>KQQhttp://www.blogger.com/profile/12393346055144799532noreply@blogger.com0