CARIBDA. FUNCŢIONARE ŞI ASPECT (8). IPOTEZA FÂNTÂNII DE TIP VORTEX CU DOUĂ CĂLDĂRI

Pornim de la ipoteza din a şasea postare: Cea conform căreia Caribda se comportă ca o pompă a unei fântâni tip vortex, cu precizarea că diferă configuraţia fundului mării.

CONFIGURAŢIA FUNDULUI MĂRII

Porţiunea mai înaltă - vizibilă în timpul vârtejului - se sprijină de restul fundului mării pe nişte arce butante dispuse radial, formând, practic, o colivie de dimensiuni considerabile. "Colivia" se continuă în jos cu o căldare. Pe fundul căldării se află 2-4 orificii: unul central - care e partea de sus a unui aven - şi 1-3 laterale, fiecare constituind capătul unei galerii (peşteri) având o porţiune orizontală şi una verticală. Atât avenul cât şi galeriile duc către o a doua căldare, aflată sub prima. În această a doua cavitate se află Caribda. Aceasta poate să:

• aibă tentaculele racordate la orificiile laterale şi gura la cel central; în acest caz, musculatura ei asigură fluxul de la gură la tentacule şi viceversa, având, ca şi în multe din cazurile precedente, posibilitatea "devierii" unei părţi a apei în propriul sistem digestiv, pentru a se putea hrăni
• fie liberă, pomparea făcând-o prin rotaţia propriului corp, tentaculele Caribdei comportându-se ca paletele unei pompe centrifugale; în acest caz, toată apa care îi intră pe gură poate fi utilizată pentru hrănire

VÂRTEJ SAU GHEIZER

Depinde de sensul apei; dacă este spre exterior e vortex, dacă este dinspre exterior e gheizer. Aspectul Caribdei este similar caracatiţei, cu precizarea că, în ipoteza în care ea e racordată la orificii, are mai multe capete (câte unul pentru fiecare orificiu), pe când în cazul în care admitem că ea se învârte, atunci e monocefală.