5/2020-2021. 7A-7F. SUBORDONAREA

 Relaţia de subordonare între două sunete muzicale are 3 grade de intensitate, iar sensul poate să fie descendent (sunetul de jos îl subordonează pe cel de sus) sau ascendent (sunetul de sus îl subordonează pe cel de jos). 

1. Subordonarea puternică este primul grad de intensitate, este implicită (adică nu depinde de context) şi este determinată de cvinta perfectă (sens descendent), respectiv de cvarta perfectă (sens ascendent). În ambele cazuri, aşa-numitul "sunet diferenţial"* coincide cu sunetul regent (cel care subordonează), sunet care se aude clar. Ba mai mult, se poate întâmpla ca, în cazul cvintei perfecte să nu se audă două sunete, ci unul singur, adică exact acel sunet diferenţial.
2. Subordonarea moderată este al doilea grad de intensitate, este implicită şi determinată de terţa mare (sens desendent), respectiv sexta mică (sens ascendent). Şi aici aşa-numitul sunet diferenţial coincide cu sunetul regent, se aude, însă totdeauna se disting şi cele două sunete care alcătuiesc intervalul, nu numai sunetul diferenţial.
3. Subordonarea slabă este al treilea grad de intensitate, depinde de context şi este determinată de intervalele de secundă mare, secundă mică, septimă mare şi septimă mică. 

Se poate observa că intervalele care implică subordonarea puternică şi cea moderată sunt consonante, în timp ce subordonarea slabă este determinată de intervalele disonante. Trebuie ţinut cont că:

• nu toate intervalele consonante implică relaţia de subordonare puternică şi subordonare moderată
• nu toate intervalele disonante implică subordonarea slabă
• intervalele care depăşesc octava (cu unele excepţii) se consideră echivalente cu diferenţa de deasupra ultimei octave; de exemplu, undecima (cvarta peste octavă) se consideră echivalentă cu cvarta; una din excepţii o poate constitui nona care, deşi este o secundă peste octavă, în unele situaţii este considerată ca atare

* Sunetul diferenţial este rezultatul scăderii frecvenţei sunetului care constituie baza din cea a sunetului care constituie vârful.