sâmbătă, 21 noiembrie 2020

11/2020-2021. 7A-7F. FOLCLORUL OBICEIURILE DE PESTE AN

  1. Folclorul obiceiurilor de peste an se împart în două categorii: cel al obiceiurilor de iarnă şi cel al obiceiurilor de primăvară-vară.
  2. Teoretic, folclorul obiceiurilor de iarnă se referă la perioada cuprinsă între 15.11 (14.11 dacă data respectivă este miercurea sau vinerea) şi 07.01 din anul următor. Practic, începutul obiceiurilor de iarnă are loc în jurul datei de 01.12, atunci când începe organizarea cetelor de colindători.
  3. Originea obiceiurilor de iarnă este sărbătoarea solstiţiul de iarnă. Odată cu impunerea creştinismului, au apărut 4 sărbători care constituie reperele obiceiurilor de iarnă: Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza şi Sf. Ion. 
  4. Relaţia dintre folclorul obiceiurilor de iarnă şi cele 4 repere e următoarea: Colinda de Crăciun (există şi colinde de Florii) şi Cântecul de stea, deşi destinate Crăciunului, se pot cânta până în data de 6 ianuarie. Pluguşorul are loc în noaptea de Revelion, Sorcova în prima zi de Anul Nou, iar Chiraleisa de Bobotează.
  5. Înafara celor 5 obiceiuri menţionate, în perioada sărbătorilor de iarnă mai au loc Turca (de Crăciun la Anul Nou) şi Jocul Ursului (de Anul Nou). Elementul caracteristic al Turcii este masca simbolică (de capră, de cerb sau de bour) care are un băţ, un bot care constituie un echivalent al instrumentului muzical numit "bici"*, o sfoară pentru acţionarea uneia din plăcile care formează botul animalului simbolic şi un cojoc (sau faţă de masă) care îl acoperă pe cel aflat în spatele măştii.
  6. Folclorul obiceiurilor de primăvară-vară se desfăşoară, în principiu, între marţea din a treia săptămână de după Paşte până în data de 24 iunie. Cuprinde Paparuda, Caloianul / Scaloianul şi Drăgaica.
  7. Drăgaica a fost, la origine, sărbătoarea solstiţiului de vară pentru ca, odată cu impunerea creştinismului, să fie legată de naşterea lui Ioan Botezătorul, având loc în Noaptea De Sânziene.
  8. Celelalte două obiceiuri - Paparuda şi Scaloianul, deşi sunt legate de marţea din a treia săptămână de după Paşte, respectiv joia din a treia săptămână de după Paşte, se pot desfăşura şi altă dată.
  9. Toate aceste 3 obiceiuri sunt, în prezent, ritualuri agrare practicate de copii.
* Biciul constă din două plăci de lemn unite cu balamale care, lovindu-se una de cealaltă, scot un sunet scurt, similar unui pocnet. Poate fi inclus la J3.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.