CARIBDA HOMERICĂ. IPOTEZA 1B

    În postările anterioare s-a putut observa că două din traducerile Odiseei de Homer descriu fenomenul eliminării apei de către Caribda ca fiind similar unei fierberi. Apar, însă, două elemente diferite: norii de aburi, respectiv spuma, ambele atunci când Caribda aruncă apa înghiţită, ceea ce ar fi un indiciu că fenomenele care s-ar petrece acolo sunt mult mai complexe* decât sunt menţionate în Odiseea.

*Ca şi în toate postările pe această temă, fenomenele descrise sunt acelea care ar fi putut apărea în imaginaţia lui Homer. În realitate, curenţii rapizi din Strâmtoarea Messina nu sunt nici pe departe atât de periculoşi.

6 BRAŢE ŞI 10 GALERII

Scila are 6 capete şi tot atâtea gâturi. Caribda ar avea 6 braţe şi disc central, aspectul acesteia fiind, aşadar, asemănător cu cel al unei echinoderme (echinodermele pot avea mai mult de 5 braţe). De asemenea, spre deosebire de prima postare, se va considera că respiraţia Caribdei este branhială, iar fluxul apei care asigură hrana ei este complet separat* de fluxul de apă şi fluxul de aer cu ajutorul cărora ea îşi ispăşeşte pedeapsa dată de Zeus**

*În prima postare, fluxul de apă necesar executării pedepsei nu era complet separat de cel care asigura hrana ei. Apa era aspirată pe gură şi de acolo fie era direcţionată către Braţele 1 şi 2, fie intra în sistemul digestiv al ei.

** Înghiţirea şi eliminarea apei înghiţite de 3 ori pe zi. 

ASPIRAREA APEI PENTRU EXECUTAREA PEDEPSEI

Spre deosebire de prima postare, se va considera că acea groapă circulară cu porţiune inferioară ridicată* constituie primul tronson al Galeriei de admisie (Galeria 7 în acest caz care constituie echivalentul în mare măsură al Galeriei 6 din prima postare). Al doilea tronson al acestei Galerii începe de la partea inferioară a primului tronson şi se termină nu la orificiul bucal al Caribdei, ci la partea laterală a acesteia între braţele 1 şi 2, iar apa se înmagazinează în cavitatea hidraulică a Caribdei, cavitate care, în ipoteza de faţă, e izolată complet de sistemul ei digestiv. Fenomenul produs de absorbţia apei este similar celui descris în postările anterioare: cascadă (aproximativ) circulară la baza căreia se vede o porţiune a fundului mării.

* Pentru ca Ulise şi tovarăşii săi să vadă fundul mării fără să o vadă pe Caribda, configuraţia fundului mării în imaginaţia lui Homer trebuia să fie asta. 

CELE 3 JETURI SUBACVATICE ASCENDENTE

Apa înmagazinată în cavitatea hidraulică a Caribdei este eliminată prin Braţele 1, 2 şi 3, fiecăruia corespunzându-i câte o galerie care debuşează pe fundul mării. Astfel, la fiecare debuşare se va forma un jet subacvatic. Fiecare din cele 3 galerii echivalează cu Galeria 1 din prima postare pe această temă.

CĂDEREA FORŢATĂ

Apa expulzată prin Braţul 4 al Caribdei ajunge în Galeria 4 care echivalează cu Galeria 2 din prima postare:

• Galeria aceasta începe la al patrulea braţ al Caribdei şi se termină într-o surplombă a stâncii corespunzătoare smochinului*, la o anumită înălţime deasupra apei, capătul acesteia fiind orientat oblic în jos; verticala dusă de la debuşare cade pe suprafaţa apei, la o anumită distanţă de ţărm.
• Punctul cel mai înalt al Galeriei 4 nu este la debuşare, ci puţin înainte. Apa este pompată de Caribda prin Braţul 4, ajunge în Galeria 4, urcă, apoi coboară şi după ce a coborât iese afară din galerie fiind împinsă în jos. Rezultatul echivalează cu o cascadă cervicală de dimensiuni foarte mari, nu cu o cascadă de perete - tot de dimensiuni considerabile - ca în prima postare.

* Pe steiul corespunzător Caribdei creşte un smochin.

ECRANUL DE APĂ

Circe afirma că stânca aferentă Scilei este atât de netedă de parcă ar fi fost şlefuită şi, chiar dacă cineva ar avea 20 de picioare, nu s-ar putea urca pe acea stâncă să ajungă la peştera unde e Scila şi să lupte direct cu ea. În postarea de faţă, interpretarea spuselor vrăjitoarei Circe va fi, de asemenea, forţată. Se va considera că acea stâncă şlefuită are două zone:

1. una plană, de forma unei jumătăţi de disc, aflată puţin deasupra nivelul mării
2. una convexă (restul stâncii)

intrarea în peştera unde e Scila situându-se pe zona convexă a acelei stânci. În faţa zonei semicirculare se găseşte o peninsulă de dimensiuni nu foarte mari, alcătuită dintr-un istm scurt şi debuşarea Galeriei 5*. Distanţa dintre capătul Galeriei 5 şi porţiunea plană este mică fiind, practic, o fantă prin care apa iese sub presiune când Caribda aruncă apa, creându-se, astfel, o perdea de apă de forma unui evantai. Aşadar, cavitatea hidraulică a Caribdei, al cincilea braţ al acesteia, Galeria 5, istmul şi porţiunea plană a stâncii alcătuiesc echivalentul unei instalaţii folosite la ecranul de apă.

*În prima postare, ecranul de apă şi cascada coexistau, dar erau racordate la aceeaşi galerie. Aici au fiecare galerie proprie. Din acest motiv, Galeria 5 ar putea fi echivalentă cu Galeria 2.

ADMISIA AERULUI PENTRU EXECUTAREA PEDEPSEI

Aspirarea aerului se face prin Galeria 8 care este peştera unde stă Scila concomitent cu aspirarea apei prin Galeria 7. Aceasta începe în peretele stâncii "şlefuite" - pe partea convexă a acesteia - şi se termină între braţele 6 şi 1 ale Caribdei. În acest caz, se forţează - puţin - interpretarea altor spuse ale vrăjitoarei Circe:

• o săgeată lansată de un arcaş bun aflat pe suprafaţa mării nu poate ajunge la capătul acelei peşteri
• peştera respectivă este întoarsă spre Erebus

Aerul aspirat este, apoi, stocat sub presiune în cavitatea pneumatică a Caribdei.

GHEIZERUL

Cavitatea pneumatică a Caribdei, al şaselea braţ al acesteia şi Galeria 6 constituie echivalentul unui gheizer de felul celor folosite în unele piscine. Aerul este evacuat concomitent cu apa, sporind impresia de fierbere a mării.

HRĂNIREA ŞI PRIMENIREA

Se realizează prin Galeriile 9 şi 10. A noua galerie începe pe fundul mării, nu departe de Galeria 1, se termină la partea orală a discului central şi are doar rol de hrănire a Caribdei îndeplinind astfel, în mică măsură funcţia Galeriei 1. A zecea galerie începe pe partea aborală a discului central al Caribdei, se termină pe fundul mării şi are rol de primenire a locului unde Caribda e captivă, îndepărtând toxinele rezultate în urma metabolismului acesteia.

ANALIZĂ COMPARATĂ A SISTEMULUI DE GALERII LA CARE E RACORDATĂ CARIBDA

Funcţia	Sistemul cu 10 galerii	Sistemul cu 8 galerii	Sistemul cu 3 galerii (numerotate 6, 1 şi 3)
Admisia apei pentru executarea pedepsei	7	6	6
Admisia apei pentru hrană	9	6	6
Jeturile subacvatice	1, 2 şi 3	1	1
Căderea de apă	4	2	-
Ecranul de apă	5	2	-
Evacuarea apei care conţine toxinele	10	8	1
Admisia aerului pentru executarea pedepsei	8	3	3
Evacuarea aerului pentru executarea pedepsei	6	4 şi 5	1 (Galeria 3 debuşează în 1)
Admisia aerului pentru respiraţie	-	7	-
Evacuarea aerului pentru respiraţie	-	7	-