6, 4, 8, 2. Episodul 5.

ASPECTUL POSIBIL AL CARIBDEI

Nici Homer, nici Vergiliu nu o descriu pe Caribda. Cu toate acestea, în anul 1557, Giovanni Angelo Montorsoli o sculptează pe Caribda, ca parte a Fântânii Lui Neptun, la cererea Senatului din Messina, dar, fără a contesta valoarea acelei opere de artă, pot afirma că există indicii serioase că Homer şi-a imaginat-o diferit. Cum? Pornim, din nou, de la ideea că cele două fiinţe feminine - Scila şi Caribda - trebuie gândite una în raport cu cealaltă. Scila este multicefală; are 6 capete. Caribda ar trebui să fie ori monocefală, ori acefală. Dacă ţinem cont şi că pedeapsa Caribdei este de a înghiţi şi de a vărsa, periodic, apa înghiţită din zona strâmtorii aferente, şi, dacă mai adăugăm posibilitatea barbotării atunci când Caribda evacuează apa, aspectul acesteia ar putea fi asemănător literei H. "Stâlpul" din stânga ar putea fi un polip, "bara transversală" ar putea fi un istm, iar "stâlpul" din dreapta ar putea fi un plămân adiţional.