6, 4 ,8, 2. Episodul 1

6 CĂDERI DE APĂ

Aşa cum am afirmat de mai multe ori de-a lungul timpului, Caribda trebuie relaţionată cu Scila homerică, nu cu cea antropomorfizată care, de fapt, e de origine etruscă şi a substituit-o pe cea originală începând, aproximativ, din anul 470 BCE. Scila homerică are 6 capete şi tot atâtea gâturi, acestea fiind singurele elemente vizibile temporar. Ca urmare, se recomandă ca atunci când se pomeneşte de Caribda, să fie imaginate 6 structuri poziţionate pe stânca mai mică, structuri care măcar să facă aluzie la cele 6 capete şi cele 6 gâturi ale Scilei. Cum ne imaginăm acele structuri care au rol de evacuare a apei?* Personal, consider că cel puţin în 3 moduri

1. Ca nişte duşuri cervicale de dimensiuni foarte mari. Când Caribda aruncă apa afară, o parte semnificativă a acesteia iese sub presiune prin aceste structuri fiind, efectiv, împinsă în jos. 
2. Ca nişte ţevi verticale având în partea de sus nişte paralelipipede prevăzute cu un fel de jgheaburi pe partea dinspre mare, formând nişte cascade. În acest caz, apa care iese sub presiune curge, mai întâi, pe un fel de jgheab, căderea în mare fiind strict gravitaţională.
3. Ca nişte ţevi orientate înspre mare, uşor ascendent, formând nişte jeturi boltite. 

Eu, personal, aş merge pe prima variantă, dar, indiferent cum ne imaginăm structurile respective, apa se va dispersa într-o anumită măsură înainte de a ajunge la suprafaţa mării formând "fumul" amintit în Odiseea când Ulise este, încă, la o anumită distanţă de strâmtoarea Scilei şi Caribdei.