DIRECŢII ÎN DEZVOLTAREA PICUPURILOR (3)

Oarecum opuse picupurilor pentru DJ sunt cele pentru audiofili. Noţiunea de audiofil nu e foarte clară; ba mai mult, nu de puţine ori e apropie de snobism, unii audiofili uitând că urechea nu este perfectă oricât de performantă ar fi. Ca urmare, nu trebuie să mire pe nimeni că unele picupuri pentru audiofili atrag atenţia prin design. Picupurile pentru audiofili sunt rareori cu antrenare directă. Motivul: motorul "bagă vibraţii" în platan, vibraţii care "se aud în boxe". Vibraţii de frecvenţă joasă care, în cazul în care audiofilul are difuzor sau difuzoare de joase performante, le va auzi şi va fi chiar deranjat de acestea. Ba mai mult, unii audiofili convinşi vor fi deranjaţi şi de ideea că motorul se află în aceeaşi carcasă cu platanul din acelaşi motiv, chiar dacă antrenarea platanului se face prin curea şi există modalităţi de amortizare a zgomotului emis de motor. Soluţia? Motor separat:

Sursa: tw-acustic

Pot fi mai multe multe motoare, montate într-o carcasă separată de cea a platanului:

Sursa: Tw-acustic

La orice picup de fidelitate înaltă (Hi-Fi), platanul are o greutate considerabilă (ca să uniformizeze cât mai mult turaţia), indiferent dacă e antrenat prin curea sau direct. Ei bine, se pare că, pentru unii audiofili nu e suficient, motiv pentru care a apărut volantul. Din punctul de vedere al transmiterii mişcării, se disting două situaţii:

1. volant între motor şi platan
2. volant după platan

Prima situaţie este cea mai des întâlnită. Iniţial, chiar şi poziţionarea era între motor şi platan:

Sursa: Dark Lantern

Sursa: VPI: 
pentru ca, apoi, volantul să fie antrenat de două motoare sincronizate, rezultând, astfel, o poziţie laterală:

Sursa: TNT-Audio

Sursa: Google imagini

Se poate vedea că nu e obligatoriu ca motorul şi volantul să fie separate de carcasa pe care e platanul. A doua situaţie (motor-platan-volant) este rară şi, aşa cum se va vedea exemplul dat face trecerea către o altă caracteristică a picupurilor pentru audiofili: autocentrarea platanului (free-side-force):

Sursa: Audio Asylum

Se poate vedea că motorul, platanul şi volantul sunt coliniare, cele două curele (motor platan şi platan-volant) asigurând şi autocentrarea platanului. În acest caz, nu se recomandă folosirea unei curele trecută peste rola motorului, platan şi rola volantului, dar sunt situaţii în care autocentrarea se face cu o curea sau un set de curele dispuse paralel:

Sursa: UK Audio Mart

Sursa: Youtube

Platanul "pluteşte" pe un lichid, care poate fi chiar mercur. Ba mai mult, axul platanului poate să lipsească, cureaua asigurând centrarea. Sursa imaginilor: Bonavolta:

O altă inovaţie este rola de fricţiune poziţionată, evident, pe o unitate separată de cea pe care se află platanul.

Sursa: VPI. Platanul poate fi multiplu. Sursa VPI:
Detaliu al mecanismului cu rolă antrenată prin curele de transmisie de două motoare. Sursa: VPI: 

Turaţia motorului / motoarelor e controlată electronic, dar orice transmisie prin rolă cu fricţiune cauzează, în timp, fluctuaţii de turaţie care nu e sigur că pot să fie compensate de către electronică.
Platanele contrarotative sunt o altă inovaţie. În imaginea de mai jos se poate vedea că ideea de platane contrarotative e asociată cu cea de autocentrare. Sursa imaginilor: Kronos Audio:

Se poate vedea că, în acest caz, autocentrarea platanelor se realizează doar cu două role (fulii) pentru fiecare platan.

Deşi ideea de direct drive nu e agreată în mod special de audiofili, totuşi, există şi picupuri care au această modalitate de antrenare. Sursa imaginii: Upscale Audio:

Pentru a minimaliza, pe cât posibil, zgomotul, platanul acestui model de picup porneşte lent, trebuindu-i câteva secunde să ajungă la turaţia corespunzătoare. 

Turaţia de 78 RPM, prezentă la picupurile de uz comun (în special la cele retro) şi la unele dintre cele pentru DJ, e întâlnită mai rar la picupurile pentru audiofili. Motivele ar fi două:

1. calitatea discurilor de "78" nu corespunde exigenţelor multora dintre audiofili
2. nu toate discurile de "78" se ascultă la 78 RPM; până s-a standardizat turaţia de 78 RPM, discurile se ascultau la turaţii de 60-130 RPM (în funcţie de producător), majoritatea între 72-86 RPM. Ori, reglajul fin la picupurile pentru audiofili e în limite mult mai mici decât la cele de DJ.