5*2026-2027*6. TONALITĂŢILE ŞI GAMELE DO MAJOR ŞI LA MINOR

1. Tonalitatea Do major este modelul tuturor tonalităţilor majore
2. Gama Do major este modelul tuturor gamelor majore
3. Tonalitatea la minor este modelul tuturor gamelor minore
4. Gama la minor este modelul tuturor gamelor minore

Detalii la oră.

5*2026-2027*5. NOTA SOL

Nota sol se scrie pe a doua linie a portativului. Detalii la oră.

4*2026-2027*8. CLARINETUL

1.  Alcătuire: a) ancie simplă (dispozitivul care produce sunetul), b) tub conic având pe lateral orificii cu clape şi c) pavilion.
2. Deşi produce sunetul în mod diferit decât flautul, posibilităţile tehnice şi expresive ale clarinetului sunt comparabile cu cele ale flautului.
3. Clarinetul transpune fie în si bemol fie în la.
4. Variante ale clarinetului ar fi: Clarinetul în do (care nu transpune), clarinetul mic (în re sau în mi bemol), clarinetul alto în mi bemol şi clarinetul bas în si bemol.
5. Recomandări de utilizare în ilustraţia muzicală: orice situaţie în cazul clarinetului, clarinetului alto şi clarinetului bas şi situaţii legate de grotesc şi disperare în cazul clarinetului mic.

4*2026-2027*12. MODEST PETROVICI MUSORGSKI (1839-1881)

1. La vârsta de 7 ani cânta, deja, unele piese compuse de Franz Liszt.
2. A activat şi în cadrul armatei ruse (1852-1858), perioadă care a contribuit la formarea lui ca muzician. 
3. S-a alăturat "Grupului celor 5" (în 1861), devenind cel mai inovator compozitor dintre aceştia. Cele mai cunoscute lucrări ale acestuia sunt Tablouri dintr-o expoziţie, Boris Godunov şi O Noapte Pe Muntele Pleşuv.
4. În anul 1865, moartea mamei sale l-a afectat atât de puternic încât  început să consume alcool peste măsură, fapt ce a determinat deteriorarea profundă a sănătăţii lui în ultimii ani de viaţă. În imagine (preluată de pe Wikipedia), pictorul Ilia Repin (1844-1930) l-a surprins pe compozitor în anul 1881:
   
5. 
   

4*2026-2027*6. INTERVALELE CU DOUĂ VARIANTE PRINCIPALE

1.  Intervalele cu două variante principale sunt secunda mică (2m), secunda mare (2M), terţa mică (3m), terţa mare (3M), sexta mică (6m), sexta mare (6M), septima mică (7m) şi septima mare (7M).
2. Terţele şi sextele sunt consonante. Secundele şi septimele sunt disonante.
3. Exemple la oră. Se va scrie cu creion, nu cu stilou sau pix.

3*2026-2027*12. JOHANNES BRAHMS (1833-1897)

 

1. Este considerat - de către unii muzicologi - ca fiind primul compozitor neoclasic. Preocuparea lui faţă de creaţia muzicală clasică a fost evidentă.
2. Structura concertelor compuse de el se apropie de cea a concertelor scrise în perioada clasicismului muzical. De exemplu, prima parte are secţiunea numită expoziţie de orchestră (intonată numai de către orchestră). De asemenea, prima lui simfonie (compusă la anii maturităţii, având numărul de opus 68) mai este supranumită "A zecea de Beethoven". 
3. Un alt compozitor care a exercitat o influenţă asupra creaţiei lui a fost Robert Schumann (1810-1856), pe care l-a cunoscut şi personal şi faţă de care a avut o admiraţie profundă. 
4. Se presupune că ar fi avut o relaţie cu Clara Schumann (1819-1896), după decesul lui Robert Schumann, dar nu există dovezi clare în acest sens.
5. Lucrări mai importante: Balada, Recviemul German, Simfoniile (în număr de 4), Uvertura Tragică şi Uvertura Academică al cărei final include melodia cântecului Gaudeamus Igitur.

Sursa Google imagini

3-4*2026-2027*10. ROMANTISMUL - GENERALITĂŢI

 

1. Limite orientative: 1815-1914.
2. Nuclee principale ale activităţilor muzicale: Franţa, spaţiul german, spaţiul italian şi Rusia
3. Nuclee secundare ale activităţilor muzicale: Spania, Anglia, Danemarca, spaţiul norvegian, Suedia, spaţiul finlandez, spaţiul polonez, spaţiul cehesc, spaţiul unguresc, spaţiul românesc.
4. Sentimentele sunt, deseori, mai puternice decât raţiunea.