20*2025-2026*9U. JEAN BAPTISTE LULLY (1632-1687)

1. Numele lui original a fost Giovanni Battista Lulli, fiind de origine italiană.
2. S-a stabilit în Franţa în anul 1646. Conform unor surse, ar fi fost dezgustat de orientarea operei italiene din acea perioadă, alte surse susţinând că ar fi fost recrutat de Ducele De Guise pentru a o medita pe nepoata sa la limba italiană. În felul acesta, a intrat în serviciul curţii.
3. Este considerat creatorul baletului de curte, colaborând cu Ludovic al XIV-lea (el însuşi fiind un balerin apreciat) şi cu Molière. Totuşi, firea compozitorului a cauzat anumite probleme în ceea ce priveşte comunicarea cu Regele Soare.  

4. Dintre operele compuse, ar putea fi menţionate Attis, Tezeu, Armida şi Psiheea. De asemenea, a scris şi lucrări instrumentale şi orchestrale.

20*2025-2026*8. NOŢIUNI DE FORME - REACTUALIZARE

1. Forma este alcătuirea unei lucrări sau a unei secţiuni aparţinând unei lucrări muzicale.
2. Numele formei poate arăta A) numărul de componente ale acesteia, B) tipul de lucrare în care apare, numărul ideilor muzicale de referinţă, procedeul şi C) anumite obiecte la care face aluzie. Detaliile vor urma în lecţiile următoare.

20*2025-2026*7. CLASICISMUL - GENERALITĂŢI

 

1. Limite aproximative:  1735-1830.
2. Nuclee ale activităţilor muzicale: Mannheim, apoi Viena
3. Componente: germano-austriacă, italiană şi slavă
4. Există un echilibru între raţiune şi sentimente.
5. Organizările sonore folosite în clasicism sunt cele tonale.
6. Termenul de "clasic" poate însemna şi ceva "de referinţă" indiferent de perioadă.

20*2025-2026*5. MĂSURA DE DOUĂ PĂTRIMI

1.  Măsura este o grupare de timpi gândită în aşa fel încât primul timp să fie cel accentuat sau cel accentuat principal.
2. Măsura de două pătrimi are doi timpi. Primul este accentuat, al doilea neaccentuat.
3. Notarea măsurii de două pătrimi se face, în general, aşa cum se vede în imaginea de mai jos. Sursa: Şcoala Muzicală. 
   
   
   
4. Cele două cifre nu formează o fracţie chiar dacă, atunci când cifrele se scriu una lângă alta, se pune linia oblică de fracţie, aşa cum se poate vedea în imaginea de mai sus. Numărătorul arată câţi timpi are măsura, iar numitorul arată unitatea de timp. Din acest motiv, nu se simplifică nimic.

DE LA CURENTUL DE MAREE LA GENERATORUL DE VALURI (5)

 Simplu sau cvarduplu? În a treia postare pe această temă am afirmat că generatoarele de valuri se împart, în principiu, în 3 tipuri, cel cu aer comprimat fiind considerat subtip al tipului 2 (cu element oscilant). Se poate pune întrebarea dacă cel de-al treilea tip (plug) este unitar sau se poate subîmpărţi în mai multe subtipuri sau chiar să se considere că, de fapt, sunt 4 tipuri? Un prim subtip ar fi ceea ce s-ar putea numi "plug propriu-zis". 

Sursa imaginii: captură Youtube

Sursa: Wales Online. În interiorul grilajului (de fapt, un dig) se poate vedea o structură similară unui plug folosit pe vehiculele feroviare

Sursa: i1.wp.com via Google Imagini

Al doilea subtip ar fi cel care ar putea fi numit cocă, 

Sursa: detaliul al unei capturi Youtube

deşi se poate observa că şi în exemplul de mai sus, "plugul" e asemănat cu tot cu o cocă. Al treilea subtip ar putea fi numit..."alună". 

Sursa: Okahina Wave. Pe inelul subacvatic, la capetele valurilor, se observă nişte gâlme care ar putea fi asemuite cu nişte "alune". Acelea sunt, de fapt, tot nişte "coci", dar imersate.

şi al patrulea... "cuţit" sau "lamă". 

Sursa: Okahina Wave. la capetele valurilor, sub cerc, se observă se observă ceva ce par a fi nişte "cuţite" sau nişte lame imersate. Nu este clar dacă aceste lame sunt nişte piloni la baza cărora se găsesc nişte aripi orizontale care nu sunt vizibile din cauza adâncimii apei sau, pur şi simplu, sunt nişte "cuţite" care produc ele însele valurile. De asemenea, se poate observa că, pe partea interioară a cercului, fiecărui "cuţit" îi corespunde o "alună" (cocă imersată). 

În interpretarea postărilor anterioare, Caribda homerică ar putea avea o structură de plug propriu-zis similară primelor două imagini.

 

18*2025-2026*12. ALEKSANDR KONSTANTINOVICI GLAZUNOV (1865-1936)

  

Aleksandr Konstantinovici Glazunov în anul 1887. Pictură de Ilya Repin. 

1. Este unul din compozitorii a cărui muzică poate fi utilizată pentru ilustraţia muzicală a filmelor, în special a celor documentare.
2. Pe de o parte, s-a afirmat încă din adolescenţă (prima simfonie a compus-o la vârsta de 16 ani), pe de altă parte, a continuat tradiţia romantică şi în secolul XX, fiind considerat academic. De asemenea, a fost mai degrabă cosmopolit decât reprezentant al naţionalismului rus. 
3. Glazunov s-a remarcat şi ca pedagog (a fost directorul Conservatorului din Sankt Petersburg între 1905 şi 1928) şi ca dirijor.
4. Lucrări mai importante: Simfoniile, Stenka Razin, Concertul pentru vioară şi Raymonda.

18*2025-2026*9U. BAROCUL - TIPURI DE LUCRĂRI

 

1. Sonata, partita, suita instrumentală (pentru instrument solo)
2. Sonata a tre; implica, de fapt, 4 instrumente: de exemplu, două viori, o viola a gamba şi un clavecin, dar viola da gama şi clavecinul formau un singur compartiment: Basso Continuo.
3. Suita orchestrală
4.  Concerto grosso, concertul instrumental
5. Baletul de curte
6. Opera seria (cu subiect mitologic sau istoric), opera buffa (cu subiect din viaţa cotidiană)
7. Cantata, oratoriul
8. Motetul