"YPSILON", "IOTA"+"YPSILON" ŞI "BETA" (2)

 "IOTA"+"YPSILON"

Din punctul de vedere al efectelor vizibile la suprafaţa mării produse de Caribda Homerică, situaţia e asemănătoare cu cea din varianta "Psi". Adică Ulise, la prima trecere, ar fi putut vedea cele descrise la versiunea "Psi": 6 cascade + o întindere de apă care dă impresia că fierbe, apariţia unui "batardou" de sub apă care se ridică până la 1, maxim 1,5m deasupra mării şi care creează un "sas", golirea "sasului", reumplerea acestuia şi coborârea "batardoului" respectiv. Numai că, în această variantă, galeria de admisie (cea care are sifonul şi "batardoul" şi pe care o putem numi "Iota" deoarece, afară de sifon, ar putea fi ca un aven vertical şi rectiliniu) nu comunică direct cu galeria de evacuare, ci indirect, prin corpul Caribdei, aceasta fiind, în interpretarea de faţă, o ascidie. Funcţionarea Caribdei ar fi tot în 5 timpi, ca şi în cazul variantei "Psi" şi "Ypsilon"

24*2025-2026*7. ROMANTISMUL - GENERALITĂŢI

1.  Limite aproximative: 1815-1914.
2. Nuclee principale ale activităţilor muzicale: Franţa, spaţiul german, spaţiul italian şi Rusia
3. Nuclee secundare ale activităţilor muzicale: popoarele care erau sau a uurmat să se constituie în state independente
4. Sentimentele devin mai importante decât raţiunea, ajungându-se uneori la situaţii nedorite.
5. Se dezvoltă pianul şi orchestra.
6. Apare dirijorul aşa cum îl ştim noi astăzi.

24*2025-2026*8. FORMA DE SONATĂ BITEMATICĂ (TRISTROFICĂ)

1. Numele arată tipul de lucrare în care apare şi numărul ideilor muzicale de referinţă.
2. Forma de sonată are 3 secţiuni* - expoziţie, dezvoltare / tratare, repriză / reexpoziţie - după care urmează o codă. Coda nu constituie secţiune separată
3. Expoziţia cuprinde cele două teme separate de o tranziţie segmentată numită punte. La fel şi repriza cu precizarea că, deseori, a doua temă şi puntea au anumite modificări faţă de expoziţie. Dezvoltarea cuprinde fragmente fie din cele două teme, fie din una dintre acestea şi este divizată, diviziunile punţii numindu-se etape.

*Unii muzicologi consideră că cele 3 secţiuni sunt strofe. 

24*2025-2026*5. MĂSURA DE 4 PĂTRIMI

1. Este compusă, având două accente: unul principal pe primul timp, unul secundar pe al treilea.
   
   
   
2. În unele cazuri, măsura de 4/4 se consideră formată din două măsuri de 2/4. Spre deosebire de celelalte măsuri compuse*, măsura de 4/4 nu se tactează niciodată ca două măsuri de 2 timpi, ci totdeauna conform schemei acesteia.
3. Se scrie ce e pe imagine: 
   
   
   

*De exemplu, în tempo lent sau moderat, o măsură de 5/4 se va tacta ca o măsură de 3/4 urmată de una de 2/4 sau ca una de 2/4 urmată de una de 3/4.

Sursa tuturor imaginilor: Şcoala Muzicală.

24*2025-2026*12. MAURICE RAVEL (1875-1937)

 

Maurice Ravel în anul 1925

1. Ravel a fost unul din compozitorii care a fost şi un pianist, dar şi un orchestrator foarte bun. Nu de puţine ori, cele două calităţi se exclud una pe cealaltă.
2. A devenit cunoscut mai ales prin Bolero.
3. A orchestrat Tablourile dintr-o expoziţie de Modest Petrovici Mussorgski. Lucrarea respectivă - scrisă pentru pian, a devenit, astfel, mult mai cunoscută.
4. Alte lucrări cunoscute sunt Rapsodia Spaniolă, Concertul pentru pian în Re major, pentru mâna stângă*, Concertul în Sol major pentru pian, Pavana pentru o infantă defunctă, Daphnis şi Chloé, Tzigane şi Kadiş.

*Compus pentru pianistul Paul Wittgenstein (1887-1961), care şi-a pierdut mâna dreaptă în Primul Război Mondial.

"YPSILON", "IOTA"+"YPSILON" ŞI "BETA" (1)

YPSILON

Aşa cum am scris aici o primă interpretare este că "Divina Caribda" se găseşte într-un sistem de peşteri parţial subacvatice în forma aproximativă a literei Psi, adică o formă asemănătoare unui trident*. O altă configuraţie posibilă ar putea fi cea în formă de Ypsilon. În acest caz:

• "pilonul" (partea inferioară a) literei Y ar fi o galerie verticală reversibilă, adică şi de admisie şi de evacuare
• ramura vestică ar fi doar pentru evacuare, aceasta ramificându-se, formând cele 6 cascade care ar cauza "fumul"
• ramura estică ar fi o galerie reversibilă, asemenea pilonului, existând un batardou circular sau în formă de potcoavă care s-ar comporta ca o poartă plană a unei ecluze; nu ar exista cele 12 ramificaţii, dar ar fi prevăzută cu un sifon

Funcţionarea Caribdei ar fi, în acest caz, similară celei din postările anterioare:

1. evacuare prin "pilon", ramura vestică şi ramura estică; evacuarea prin ramura estică implică refluarea; apa curge prin sifon invers decât ar fi normal
2. ridicarea batardoului, separând apa care urmează să fie înghiţită de restul mării; se creează "sasul"; oricine ar fi surprins acolo ar avea şanse minime de supravieţuire
3. înghiţirea apei din zona separată; când nivelul apei ar scădea sub o anumită limită, s-ar auzi un zgomot puternic, produs de aspirarea apei prin sifon
4. umplerea "sasului" care s-ar realiza mai degrabă prin nişte galerii care aduc apa din mare decât prin refluare sau prin coborârea "batardoului".
5. coborârea batardoului, atunci când apa din "sas" e la acelaşi nivel cu marea

Aşadar, o funcţionare asemănătoare cu cea din postările anterioare. Aspectul Caribdei - în acest caz - ar putea fi tot similar unui polip, dar, ca şi în cazul precedent, ar fi un polip care nu se transformă în meduză.

*Caribda e fiica lui Poseidon cu Geea. Deci, pe undeva, ar fi logic să sălăşluiască într-un sistem de peşteri parţial subacvatice care să aibă forma unui trident.

"POLIPUL" ÎN "TRIDENT" ŞI "SEPIA" CU "PLUG INTEGRAT" (4)

 A DOUA TRECERE

Spre deosebire de prima trecere, aici par să predomine mişcările orizontale ale apei. Nu se menţionează niciun "fum", niciun "talaz învolburat", ci doar "sorbirea" apei direct din mare. Ca urmare, consider că ar fi două variante de interpretare:

1. cea să-i zicem oficială în care Caribda înghite şi elimină apa direct din mare, fără a crea spectacolul de la prima trecere
2. cea pe care am putea să o denumim fantezistă, conform căreia Caribda ar fi un generator de valuri de tip plug prezent în lacurile artificiale destinate surfingului

La modul general, generatoarele de valuri sunt de mai multe tipuri. Personal, consider că numărul tipurilor ar putea fi 3 sau 4, în funcţie de clasificarea generatorului pneumatic: se include sau nu tipului oscilant. Într-o postare anterioară, am mers pe ideea că sunt 3 tipuri:

1. cu injecţie de apă ("Tsunami"); valuri mari generate prin descărcarea bruscă a apei stocată în mai multe recipiente
2. cu element oscilant (pistoane, panouri; aici ar putea intra şi aerul comprimat)
3. cu "plug" care, la rândul acestuia, ar putea fi împărţit în mai multe subtipuri.

Din ce am observat, generatoarele de valuri de tip "plug" au două subtipuri mai cunoscute: Kelly Slatter şi Wavegarden Lagoon. În opinia mea, Caribda homerică - la a doua trecere a lui Odiseu - pare să aparţină subtipului Wavegarden Lagoon.

Structura care produce valurile la Wavegarden Lagoon e un plug bidirecţional, care se aseamănă, oarecum, cu un plug de locomotivă, deasupra căruia se găseşte un fel de turn similar celor de pe submarine şi o bară. Plugul se află în interiorul unui dig central, se deplasează pe un ghidaj, fiind pus în mişcare cu ajutorul unui cablu. În timp ce merge, se vede doar bara. Când stă, se observă şi turnul. Dacă ne uităm cu atenţie la fragmentul postat, este menţionată "iazma" lângă smochin. Acea "iazmă" ar putea fi echivalentul turnului amintit anterior, "plugul", calea de rulare şi elementul care pune în mişcare structura pe care e plugul fiind submerse*. Cale de rulare în mitologie? Structurile similare celor construite de om nu sunt ceva neobişnuit. A se vedea zona peşterii unde Acteon a surprins-o pe Diana într-o ipostază nedorită. A se vedea chiar Odiseea în care se specifică netezimea stâncii Scilei care arată de parcă ar fi fost lustruită. În plus, nu trebuie omis "Diolkos"-ul, care exista deja în antichitate în zona... Corintului, deci cam la 110-120 km distanţă de locul unde H. W. plasează Scila şi Caribda. 

Cum putea arăta Caribda în ipostaza asta? Similar unei sepii ale cărei tentacule lungi legate permanent de structura care conţine "plugul" şi a cărei parte superioară devine vizibilă când aceasta stă sau se deplasează cu viteză redusă? Cum ar fi putut să se întâmple lucrurile conform acestei interpretări. Odiseu se găsea pe ceea ce a mai rămas din corabie: "talpa" şi "catargul". Talpa putea fi un fel de surf de dimensiuni foarte mari. Deplasarea iniţială era spre vest**. La un moment dat, curentul generat de "plug" îl duce spre sud (spre Scila), apoi spre nord (spre Caribda) şi, înainte ca "talpa" să fie apucată de o parte sau de toate cele 8 tentacule, Odiseu se agaţă de una din crengile smochinului. Cât stă" Până Caribda înapoiază rămăşiţele corabiei. Nu se menţionează dacă acestea au mai fost sau nu deteriorate faţă de cum erau înainte de a ajunge sub apă. De ce era apa învolburată cât timp Odiseu stătea agăţat? Deoarece structura care conţinea plugul a mai făcut unele curse. După ce "talpa" şi catargul au ajuns, la suprafaţă, Ulise şi-a dat drumul - în apa încă învolburată - şi precizează că Zeus nu i-a dat voie Scilei să îl vadă. Ce înseamnă asta? Că Odiseu a plecat spre sud, nu spre vest cum ar fi trebuit să plece dacă Caribda ar fi evacuat apă direct în mare. În opinia mea, e clar că Odiseu a plecat spre sud "la aspiraţie", adică în Siajul structurii care conţine plugul, ulterior reuşind să o cotească spre apus. 

Se poate pune întrebarea: Odiseu a considerat-o pe Scila mai periculoasă decât Caribda? Adică a preferat să navigheze spre Caribda în loc să treacă prin raza de acţiune a Scilei? Foarte greu de crezut, dar e o ipoteză pe care nu o exclud.

* Nu există dig central, iar cablul şi motorul care pun în mişcare structura pe care e plugul sunt substituite de tentaculele lungi.

** Se are în vedere ipoteza lui H. W.