CELE 4 AR PUTEA FI 3 (4)

 ADAPTAREA PEISAJULUI ÎN IMAGINAŢIA LUI HOMER

Conform lui H. W., locul unde se găsesc Izbitele şi Stâncile Scilei şi ale Caribdei este zona Golfului Patra(s) şi a Strâmtorii Rio(n). Problema este că acolo nu sunt 4 stânci - aşa cum dă de înţeles Circe - ci doar 3.

1. Varasova. Cu o înălţime de 913m, muntele respectiv ar putea fi, în imaginaţia lui Homer, prima dintre cele două stânci care apar cu numele de Izbite.
2. Klokova. Muntele Klokova are 1039m şi, în prezent, dă impresia că are o cingătoare, cingătoarea respectivă fiind vechiul drum (drumul nou - care e Autostrada 5 -  străpunge muntele printr-un tunel). În imaginaţia lui Homer, Klokova pare să fi fost transformată prin prelungirea acesteia spre est, până la Capul Mornos, aceasta fiind şi pe locul unde sunt, în prezent, localităţile Andirrio(n) şi Nafpaktos. Astfel, Klokova cumulează funcţia celei de-a doua Izbite cu cea a stâncii cu smochin, aferentă Caribdei. 
3. Panahaiko/Vodias. Cu o înălţime maximă de 1926m, dar şi cu un al doilea vârf de 1813m, acesta este muntele care, în imaginaţia lui Homer, a fost transformat cel mai mult. În realitate, muntele respectiv se află la câţiva kilometri de ţărm, dar, în zona capului Drepano(s), se apropie destul de mult de mare. Homer a "mutat" muntele respectiv spre nord (ridicându-se direct din apele mării) şi l-a transformat într-o (sau, poate, doar i-a inclus o) stâncă netedă, de parcă ar fi fost şlefuită de către cineva, iar la jumătate i-a adăugat o peşteră îndreptată spre vest, în interiorul căreia stă Scila. Din indiciile pe care le am până în momentul în care scriu această postare, în imaginaţia lui Homer, Vodias ar putea să se prezinte sub forma unui munte cu înălţimea maximă de 1926m care include o stâncă - pe partea nordică a acestuia - cu înălţimea de 1813m. 

Distanţa dintre capul Rio(n) şi Andirrio(n) este, în realitate, de aproximativ 2 km. Homer, prin "mutarea" Panahaiko(n)-ului spre nord, a micşorat distanţa respectivă la câteva sute de metri. Cel mult 500, dar nu exclud ca între stânca cu peşteră şi cea cu smochin să fie în jur de 200. Depinde cum se interpretează sintagma distanţă de o săgeată: distanţa până unde zboară săgeata trasă din arc sau distanţa până la care există precizie sau distanţa până la care săgeata are efect.

VA URMA

CELE 4 AR PUTEA FI 3 (3)

 CONFIRMAREA LOCAŢIEI

După ce Odiseu trece de Insula Sirenelor, Homer nu mai aminteşte nimic de Izbite. Asta ar putea însemna că:

• fie a renunţat la ideea existenţei unei a doua căi de acces, obligându-şi eroul să treacă printre Scila şi Caribda (greu de crezut să apară o astfel de inconsecvenţă la un poet ca Homer)
• fie condiţiile meteo erau de aşa natură încât acestea nu se vedeau.

Problema este că nu se face nicio referire la sunetul produs de acestea. Să fi fost Izbitele într-un moment de inactivitate? Ipoteză puţin probabilă. Odiseea merge şi pe ideea de spectacol şi, dacă în imaginaţia lui Homer, Izbitele ar fi fost mobile, acestea ar fi strivit ceva sau, măcar, s-ar fi mişcat producând uruitul aferent. Situaţia se prezintă ca şi cum Ulise ar fi intrat într-un golf care:

• pe unul din maluri avea două stânci fixe, apropiate una de cealaltă, dar care ori nu se vedeau din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, ori Homer a considerat că nu e cazul să menţioneze existenţa acestora
• pe celălalt mal avea o stâncă mult mai mare decât cea de pe malul unde se află cele două stânci

Asta ar putea însemna că:

• fie erau 4 stânci: 3 pe un mal, una pe celălalt
• fie erau 3 stânci: două pe un mal, una pe celălalt

Dacă ţinem cont de faptul că stânca mare are partea de sus învăluită în nori, rezultă că a doua variantă - cea cu 3 stânci - are un echivalent aproximativ şi în realitate, acest echivalent fiind Golful Patra(s) împreună cu Strâmtoarea Rio(n).

VA URMA

CELE 4 AR PUTEA FI 3 (2)

LOCAŢIA

Din spusele lui Circe, rezultă că, în zonă ar trebui să fie două strâmtori: una situată între Izbite şi una între stâncile Scilei şi Caribdei. Majoritatea mitologilor localizează Scila şi Caribda între Peninsula Italică şi Sicilia, la Strâmtoarea Messina. Acolo există o localitate pe nume Scilla, în cadrul acesteia există chiar o stâncă înaltă de câţiva zeci de metri, dar, pe malul opus, acolo unde ar trebui să fie stânca cu smochin, terenul e aproape plat pe o întindere destul de mare. De asemenea, nu există o a doua strâmtoare - cea care să treacă printre Izbite. Sunt opinii conform cărora locaţia s-ar putea afla câteva sute de kilometri spre răsărit şi anume în zona golfurilor Patra(s) şi Corint. Acolo se află două abrupturi care intră în mare, o înălţime care se apropie destul de mult de ţărmul mării, dar, nici acolo nu se găseşte o a doua strâmtoare. Se pun următoarele întrebări:

1. În imaginaţia lui Homer, Izbitele sunt cu adevărat stânci mobile sau nu?
2. Dacă nu sunt stânci mobile, ce anume vroia să spună Circe afirmând că acestea se pot mişca?

Va urma

CELE 4 AR PUTEA FI 3 (1)

SPUSELE VRĂJITOAREI CIRCE

Din discuţia pe care Odiseu a avut-o cu Circe, a reieşit, printre altele, că există 4 stânci care prezintă interes pentru navigaţie. Primele două - cunoscute cu denumirea de "Izbite" sunt periculoase prin ele însele. A treia prezintă pericol indirect prin faptul că stânca respectivă adăposteşte o fiară similară - oarecum - unui balaur, iar cea de-a patra indică un pericol. Se afirmă că sub smochinul care creşte pe acea stâncă, pe fundul apei, stă un monstru care nu e vizibil nici de la suprafaţa apei, nici de pe ţărm. Din relatarea întâmplărilor, ar rezulta că monstrul de sub smochin se află, de fapt, într-un sistem de peşteri care debuşează fie terestru, fie deasupra suprafeţei mării, fie pe fundul mării. Prima şi a patra stâncă - din cele 4 -  sunt parte ale unor întinderi de uscat semnificative. A le ocoli, şi dacă ar fi posibil, ar lua foarte mult timp. A doua şi a treia fac parte dintr-o insulă care poate fi ocolită fie pe o parte - trecând printre Izbite - fie pe cealaltă, ceea ce implică intrarea în zona de acţiune a celor doi monştri de gen feminin care au făcut obiectul multor postări pe acest blog: Scila şi Caribda. Problema este că, în intervalul de timp cuprins între întâlnirea cu sirenele şi ajungerea în proximitatea Scilei şi Caribdei, nu se face absolut nicio referire la Izbite.

Va urma.

 Articolul îmi aparţine:
https://baabel.ro/2024/03/pilotul-anti-ulise/

Tema respectivă apare şi pe acest blog şi, din raţiuni deontologice şi tactice nu am dat numele pilotului. Majoritatea articolelor dau numele întreg al acestuia fără să ţină cont de următoarele: 

• copiii acestuia sunt în viaţă 
• soţia acestuia de asemenea

şi sigur au avut parte de o traumă sufletească după întâmplarea respectivă. 

MESSINA SAU RION?

 Deşi majoritatea specialiştilor consideră că locul unde Ulise le-a întâlnit pe Scila şi Caribda este Strâmtoarea Messina, nu toţi sunt de acord cu această presupunere. H. W. consideră că locul respectiv ar fi Strâmtoarea Rion. Consider că presupunerea aceasta nu este deloc de neglijat

https://www.steiner-verlag.de/Homers-Wilder-Westen/9783515116213

ESTE NEVOIE URGENTĂ DE UN "PLAN B"

 Congresul PPE, București, 2024. O serie de personalităţi au dat din gură că RO şi BG merită în Schengen, ba mai mult, PPE-ul a adoptat o rezoluţie prin care se cere aderarea cât mai repede posibil, însă unul din personajele deosebit de importante şi-a mişcat degetele pe tastatură şi ne-a comunicat cât se poate de clar că nu numai că nu avem nicio şansă, ci să ne bucurăm că avem Air Schengen ceea ce e un ajutor aparent. Mai mult încurcă decât ajută, traficul prin frontiere fiind îngreunat, fiind posibil un dezastru adevărat în perioadele de sezon, când multă lume va vrea să meargă în GR la mare. Ba mai mult, nu ar trebui să ne mire dacă decizia JAI privind Air Schengen nu va fi aplicată, iar controalele în aeroporturi şi în porturi să continue având în vedere că aderarea la Schengen implică o decizie chiar dacă punerea acesteia în aplicare pe cele 3 componente (aerian, maritim şi terestru) se face treptat. Se vehicule ideea că ar trebui căutată o breşă prin care să putem, totuşi adera  Care ar fi acea breşă? Din ce am observat, acea "spărtură" este angajamentul Consiliului JAI de a încerca să găsească o dată pentru aderarea terestră. Dacă până la începutul anului 2025, consiliul JAI nu va face acest lucru, atunci cred că:

1. vor trebui făcute demersuri pentru punerea în aplicare a ideii Schengenului Pontic, adică trecerea liberă prin frontiera RO-BG
2. va trebui analizată posibilitatea implicării GR în acest "Shengen Pontic" rezultând "Schengenul Balcanic"; GR face parte integral din Schengen doar de jure; de facto este ca şi cum ar fi doar cu aerul şi cu marea şi, de altfel, ideea Schengenului Balcanic a pornit de acolo, nu din RO sau BG

Comisarul european pentru transporturi afirma că un Schengen Balcanic ar pune presiune uriaşă pe frontiera RO-HU. Nu neg acest fapt, dar ar fi două variante:

1. Premierul HU să se străduiască să convingă sau să ne ajute să convingem ambele personaje problematice din AT să ne lase să aderăm la Schengen-ul propriu-zis.
2. Efectiv să nu ne intereseze că se creează acea presiune uriaşă la frontiera sus-amintită deoarece oricine are dreptul să meargă la mare în GR fără să fie făcut să aştepte ore în şir la vămi, iar transportatorii ar avea dreptul să nu mai fie puşi în situaţia să aştepte zeci de ore la fiecare graniţă.