21*2025-2026*12. ENRIQUE GRANADOS (1867-1916)

Enrique Granados. Sursa: Wikipedia

1. A înfiinţat Academia de muzică din Barcelona.
2. A fost şi compozitor, şi pianist, având o activitate semnificativă în ambele domenii
3. Cele mai cunoscute lucrări sunt 12 Dansuri Spaniole şi opera "Goyescas". Fiind pasionat de picturile lui Francisco de Goya, Granados a compus o suită pentru pian numită "Goyescas". Din această suită a provenit opera "Goyescas".

21-22*2025-2026*10. FELIX MENDELSSOHN - BARTHOLDY (1809-1847)

 

Felix Mendelssohn-Bartholdy. Portret de Eduard Magnus, 1846: Sursa: Wikipedia

1. S-a remarcat atât ca şi compozitor (a compus lucrări în aproape toate genurile muzicale) cât şi ca dirijor şi chiar ca pedagog.
2. A promovat creaţia lui Johann Sebastian Bach.
3. A înfiinţat conservatorul din Leipzig.
4. Lucrări cunoscute: Concertul pentru vioară în mi minor op. 64, Uvertura Visul Unei Nopţi De Vară, Simfoniile a III-a Scoţiana, a IV-a Italiana şi a V-a Reforma precum şi Cântecele Fără Cuvinte.

21*2025-2026*9U. ANTONIO VIVALDI (1678-1741)

1. Este cunoscut şi ca Preotul Roşu datorită nuanţei roşcate a părului. Deoarece se purta perucă, părul nu e vizibil: 

   

   Sursa imaginii: Wikipedia

   
    
2. Deşi a fost hirotonit în 1703, nu a activat ca preot.
3. Activitatea componistică s-a desfăşurat în paralel cu cea didactică.
4. În calitate de profesor, a înfiinţat - la Ospedale Della Pietà - un ansamblu vocal-simfonic alcătuit numai din fete. Astfel fetele intonau şi vocile de tenor şi de bas, şi cântau şi la instrumente precum trompeta şi timpanul.
5. Lucrări cunoscute: Anotimpurile, L'estro Armonico şi concertele pentru flaut şi orchestră.

21-22*2025-2026*9R. BAROCUL - GENERALITĂŢI ŞI ORGANIZĂRI SONORE

 

1. Numele curentului vine de la cel al unei perle cu formă neregulată. Perla respectivă mai este cunoscută cu denumirea de perlă barocă.
2. Originea curentului se găseşte în spaţiul italian, urmând să se manifeste mai ales în Europa în arhitectură, dans, muzică, pictură şi sculptură.
3. Perioada în care s-a manifestat barocul muzical a fost aproximativ între 1600 şi 1750
4. În muzică au existat 4 nuclee ale activităţilor muzicale: spaţiul italian, spaţiul german, Franţa şi Anglia.
5. Creşte importanţa muzicii instrumentale.
6. Se trece de la organizările sonore modale (moduri) la cele tonale (tonalităţi).
7. În baroc, se utilizează mai ales organizări sonore tonale, dar, încă, modalismul poate fi sesizat.
8. Există două teorii privind trecerea de la moduri la tonalităţi. Prima susţine că a existat un proces de uniformizare a modurilor; modurile majore au devenit tonalităţi majore, iar cele minore tonalităţi minore. A doua teorie afirmă că toate tonalităţile majore provin din modul ionic (prin transpoziţie, cu excepţia tonalităţii Do major), iar cele minore din modul eolic - tot prin transpoziţie, cu excepţia tonalităţii la minor. 

21*2025-2026*8. FORMELE BISTROFICE ŞI FORMA DE SONATĂ MONOTEMATICĂ

1. Numele formei arată numărul de componente.
2. Strofele pot fi simple (formate doar din fraze muzicale) sau complexe (formate din strofe simple). Uneori, mai este introdusă o categorie: strofa mare, rezultând 3 tipuri de strofe muzicale: strofa mică / simplă, strofa mare (formată din strofe mici) şi strofa complexă (formată din strofe mari).
3. Notarea formei bistrofice se face în funcţie de asemănarea sau deosebirea dintre cele două strofe: AA dacă sunt identice, AA1 sau AAv* dacă sunt asemănătoare şi AB dacă sunt diferite. Un caz particular al formei bistrofice AB este cel în care a doua frază a strofei A este la fel cu a doua frază a strofei B. Aceea este forma bistrofică cu repriză.

* Aici ar putea intra şi forma de sonată monotematică cu precizarea că această structură nu este recunoscută de toţi muzicologii. Numele formei arată numărul ideilor muzicale de referinţă, dar, implicit, şi numărul de componente.

21*2025-2026*7. CLASICISMUL - TIPURI DE LUCRĂRI ÎNTÂLNITE MAI DES

1. Sonata.
2. Cvartetul.
3. Simfonia.
4. Concertul instrumental, divertismentul.
5. Opera; până după anul 1820 încă mai existau opera seria - cu subiect mitologic sau istoric - şi opera buffa - cu subiect din viaţa cotidiană.
6. Oratoriul, Missa.

21*2025-2026*5. PUNCTUL DE PRELUNGIRE

1.  Se scrie în dreapta notei.
2. Când nota se găseşte pe spaţiu, punctul se scrie pe acelaşi spaţiu. Când nota se află pe linie, punctul se scrie pe spaţiul de deasupra liniei pe care e nota.
3. Durata punctului de prelungire este jumătate din durata notei lângă care se află.
4. Exemplu de pătrime cu punct. Sursa: Şcoala Muzicală: