TOCUL (2)

 Clasificarea tocurilor ar putea fi făcută, printre altele, în funcţie de:

• modalitatea de prindere a peniţei
• complexitatea flanşei
• "integrarea" de către flanşă a locului unde stă peniţa

Conform primului criteriu, ar fi următoarele tipuri:

1. Tocul drept. În acest caz poate să existe o fantă circulară / două fante circulare concentrice / 4 piese care pot fi comparate cu nişte gheare sau, pur şi simplu, o adâncitură cilindrică.
2. Tocul oblic cu două corpuri. Flanşa este, în acest caz, ca un al doilea corp chiar dacă nu este considerat ca atare, locaşul peniţei fiind similar cu cel întâlnit la tocul drept: fantă circulară sau 4 "gheare"; cel mai cunoscut astfel de toc este Speedball.
3. Tocul cu flanşă standard. O piesă pliată şi curbată astfel prin fanta creată să poată intra peniţa curbată. Ajustarea acesteia se face cu cleştele.
4. Tocul cu flanşă dublă / două flanşe (Bullock). Conceput atât pentru pentru peniţa să-i spunem obişnuită cât şi pentru peniţa tubulară, această flanşă este dotată cu un şurub şi o piuliţă care ajustează flanşele fără a atinge peniţa. Există două variante ale acestei flanşe: cea originală, care are două locuri pentru peniţele tubulare (pe lângă locul pentru peniţele obişnuită) şi cea folosită în prezent, cu un singur loc pentru peniţele tubulare.
5. Tocul cu flanşă prevăzută cu şurub care atinge peniţa. Trebuie avut grijă ca şurubul să nu apese peniţa prea tare, pentru a nu o deforma.
6. Tocul cu flanşă care are piuliţă. Aceasta ar putea fi considerată o variantă a celei precedente.

Conform criteriului complexităţii flanşei:

1. Tocul fără flanşă adică tocul drept.
2. Tocul cu două corpuri (Speedball şi nu numai) - flanşa este, de fapt, un al doilea corp.
3. Tocul cu flanşă standard.
4. Tocul cu flanşă universală. Aici ar intra flanşa al cărei şurub atinge peniţa şi flanşa cu piuliţă. 
5. Tocul cu flanşă Bullock.

Conform celui de-al treilea criteriu ar fi:

1. Tocul fără flanşă (tocul drept).
2. Tocul a cărui flanşă se termină cu zona unde stă peniţa (tocul cu două corpuri - Speedball -, tocul cu flanşă standard, tocul cu flanşă dublă - Bullock şi tocul cu flanşă universală dacă şurubul nu este în exterior).
3. Tocul a cărui flanşă continuă în exteriorul locului unde e prinsă peniţa (cele care au flanşa cu piuliţă şi cele la care flanşa are şurubul în exterior).
4. Tocul cu flanşă semicirculară, unde locul destinat peniţei este, oarecum, integrat. Este cazul unor tocuri ergonomice fabricate în UA.

TOCUL (1)

Termenul de "toc" desemnează ceea ce numim, astăzi, suport pentru peniţă. Este, de fapt, un stilou fără rezervor în corpul suportului şi, într-o perioadă, era atât de important încât stiloului obişnuit i se spunea toc rezervor. Cu toate acestea, din dorinţa de a nu "înmuia" foarte des peniţa în cerneală, peniţa tocului fără rezervor are, totuşi...un rezervor. Trebuie reţinut că, în timp ce stiloul obişnuit are rezervorul înafara peniţei, în cazurile menţionate anterior, rezervorul este încorporat peniţei.

Câte tipuri de toc există? În principiu, sunt două tipuri principale pe care le-am putea considera supratipuri:

1. tocul drept, folosit pentru caligrafie mai ales în spaţiul european (şi nu numai)
2. tocul oblic, folosit caligrafie mai ales în spaţiul american

Tocul oblic poate fi clasificat astfel:

1. toc cu flanşă care ar putea fi considerată un al doilea corp
2. toc cu flanşă standard
3. toc cu flanşă dublă şi şurub care nu atinge peniţa
4. toc cu flanşă şi şurub care atinge peniţa
5. toc cu flanşă şi piuliţă care atinge peniţa

"YPSILON", "IOTA"+"YPSILON" ŞI "BETA" (3). CARIBDA ŞI CAFEAUA

 "BETA"

În această variantă de interpretare, în zona strâmtorii unde e Scila şi Caribda are loc, efectiv, o fierbere a apei. Oare fierbe marea sau o întindere (corp) de apă foarte aproape de mare, dar distinct de aceasta? Dacă e un corp de apă distinct de mare, de ce ar constitui un pericol pentru Odiseu şi tovarăşii săi? Ne putem imagina:

• o cavernă cu apă sub presiune*, încălzită periodic de o fiinţă care aruncă flăcări astfel încât aceasta să se golească şi să se reumple periodic
• un aven care, dacă ar fi privit din interiorul cavernei, ar arăta ca o stalactită care ar ajunge până aproape de locul cel mai adânc al cavernei
• o căldare** în care este evacuată apa fierbinte din cavernă pentru ca, apoi, să fie aspirată tot în acea cavernă; când lacul respectiv se goleşte, se creează acel hău înspăimântător; ar fi mai greu de observat decât în cazurile anterioare din cauza aburului.

Caverna sub presiune, avenul şi căldarea în care se găseşte lacul temporar ar forma un sistem care poate fi asemuit, oarecum, unui filtru de cafea de tip sifon cu recipiente suprapuse. Adică, dacă facem comparaţia cu literele greceşti, aceasta ar fi Beta. 

Pericolul creat de căldare este efectiv? Oare cum pot fi interpretate spusele Circei conform acestui context? "Aveţi grijă că aburul reduce vizibilitatea şi fiţi atenţi să nu vă izbiţi de stânci. În plus, nu vă apropiaţi prea tare de acel lac temporar. Puteţi cădea în el".

Cum ar putea arăta Caribda conform acestei interpretări? Ca o himeră de dimensiunea unui Kraken sau ca şi Typhon, tot de dimensiunea unui Kraken***

* Ar corespunde recipientului în care se pune apa curată, care e acelaşi cu cel din care se serveşte cafeaua

** Ar corespunde recipientului în care se prepară cafeaua.

*** Deci de dimensiuni incomparabil mai mici decât monstrul Typhon.

25*2025-2026*12. MANUEL DE FALLA (1876-1946)

  

Manuel De Falla. Sursa: Wikipedia

1. Deşi influenţat de muzica franceză, Manuel De Falla este unul dintre cei mai importanţi compozitori spanioli.
2. A activat şi în domeniul literaturii.
3. Atenţia lui s-a îndreptat atât asupra folclorului autentic spaniol, cât şi asupra creaţiei compozitorului Tommaso Ludovico Da Vittoria (1548-1611).
4. Lucrările cele mai cunoscute sunt Tricornul, Amorul Vrăjitor, Nopţi În Grădinile Spaniei şi Păpuşile Maestrului Pedro.

25*2025-2026*9U. CLASICISMUL - GENERALITĂŢI

  

1. Limite aproximative:  1735-1830.
2. Nuclee ale activităţilor muzicale: Mannheim, apoi Viena
3. Componente: germano-austriacă, italiană şi slavă
4. Există un echilibru între raţiune şi sentimente.
5. Organizările sonore folosite în clasicism sunt cele tonale.
6. Termenul de "clasic" poate însemna şi ceva "de referinţă" indiferent de perioadă.

25*2025-2026*7. ROMANTISMUL - TIPURI DE LUCRĂRI

 

1. Sonata, suita instrumentală. 
2. Cvartetul de coarde, cvintetul de suflători.
3. Simfonia, poemul simfonic. Poemul simfonic se bazează pe o idee exterioară muzicii numită program.
4. Concertul instrumental.
5. Baletul.
6. Opera. Până după 1810, încă se mai făcea deosebirea între opera seria (cu subiect mitologic  şi/sau istoric; din istoria antică) şi opera buffa (cu subiect din viaţa cotidiană).
7. Oratoriul, Missa, Recviemul.
8. Motetul, corul.
9. Liedul. Deşi exista încă din secolul XIII, liedul se va impune ca tip de lucrare după anul 1817, începând cu creaţia compozitorului Franz Schubert.

"YPSILON", "IOTA"+"YPSILON" ŞI "BETA" (2)

 "IOTA"+"YPSILON"

Din punctul de vedere al efectelor vizibile la suprafaţa mării produse de Caribda Homerică, situaţia e asemănătoare cu cea din varianta "Psi". Adică Ulise, la prima trecere, ar fi putut vedea cele descrise la versiunea "Psi": 6 cascade + o întindere de apă care dă impresia că fierbe, apariţia unui "batardou" de sub apă care se ridică până la 1, maxim 1,5m deasupra mării şi care creează un "sas", golirea "sasului", reumplerea acestuia şi coborârea "batardoului" respectiv. Numai că, în această variantă, galeria de admisie (cea care are sifonul şi "batardoul" şi pe care o putem numi "Iota" deoarece, afară de sifon, ar putea fi ca un aven vertical şi rectiliniu) nu comunică direct cu galeria de evacuare, ci indirect, prin corpul Caribdei, aceasta fiind, în interpretarea de faţă, o ascidie. Funcţionarea Caribdei ar fi tot în 5 timpi, ca şi în cazul variantei "Psi" şi "Ypsilon"