TOCUL (3)

Configuraţia locului unde stă peniţa poate determina următoarea clasificare:

1. Fundătura / fanta închisă. Este cazul tocului drept şi al tocului la care flanşa e, de fapt, un al doilea corp (Speedball). Peniţa poate intra până unde se termină spaţiul rezervat acesteia.
2. Fanta deschisă. Este întâlnită la tocul oblic cu flanşă standard. Spaţiul unde stă peniţa este, pe de o parte, foarte îngust, dar, pe de altă parte, este deschis la extremităţi. Baza peniţei poate să iasă afară (şi iese de multe ori).
3. Fantă deschisă asociată cu tunelul îngust. Apare la flanşa Bullock. Partea superioară este o fantă deschisă, iar partea inferioară este un tunel îngust.
4. Tunel larg. Aici intră o parte a flanşelor universale, mai exact cele la care spaţiul unde stă peniţa este considerabil mai larg decât cele cu fantă deschisă, dar la care partea convexă a peniţei este acoperită.  
5. Adâncitură. În acest caz, partea convexă a peniţei nu este acoperită total. Este cazul majorităţii flanşelor universale. În cazul în care, într-o flanşă universală se pune o peniţă tubulară, partea tubului care corespunde convexităţii capătului peniţei nu este acoperită.

Dacă e să se facă o clasificare să-i zicem, generală, aceasta ar fi:

1. tocul drept
2. tocul cu flanşă standard; ideea de standard e un motiv pentru menţionarea tocului cu flanşă standard ca primul dintre cele care intră la categoria oblic
3. tocul cu flanşă bullock
4. tocul cu flanşă universală
5. tocul cu două corpuri, altfel spus tocul la care flanşa constituie, de fapt, al doilea corp.

29*2025-2026*12. GEORGE ENESCU (1881-1955)

Sursa: Muzeul Naţional George Enescu

1. Este cel mai cunoscut compozitor român. A fost şi dirijor şi interpret.
2. Creaţia lui a fost influenţată atât de muzica germană cât şi de cea franceză, aceasta di nurmă fiind mai evidentă
3. Nu a cunoscut folclorul autentic, dar, de la un moment dat l-a intuit
4. Creaţia lui numără 33 de opus-uri, dar numărul lucrărilor este considerabil mai mare deoarece unele opusuri au mai multe lucrări şi unele lucrări nu au număr de opus, o parte dintre acestea fiind terminate postum
5. Indicaţiile din partiturile lucrărilor cu numerele de opus 6-15 sunt aproape exclusiv în limba franceză. începând cu opus 16, se revine, parţial, la limba italiană.
6. Lucrări mai cunoscute: Poema Română op. 1, Sonata Op. 6, Suita op. 9, Rapsodiile op. 11, Simfonia op. 13, Simfonia op. 17, Suita op. 20, Simfonia op. 21, Opera Oedip op. 23, Sonata op. 25 Suita op. 27, Suita op. 28, Poemul simfonic Vox Maris op. 31, Uvertura op. 32 şi Simfonia de cameră op. 33.

29*2025-2026*9U. CLASICISMUL - TIPURI DE LUCRĂRI

1. Sonata.
2. Cvartetul de coarde.
3. Simfonia.
4. Concertul instrumental.
5. Baletul, dansul, contradansul.
6. Opera seria, opera buffa, singspielul. Termenul singspiel este în vocabularul limbii române, preluat cu ortografia germană. Până după anul 1820 încă se mai făcea deosebirea între opera seria (cu subiect mitologic şi / sau istoric) şi opera buffa, cu subiect din viaţa cotidiană.
7. Oratoriul, Missa, Recviemul, Stabat Mater-ul.
8. Motetul, liedul.

29-30*2025-2026*9R. CLASICISMUL - ORGANIZĂRI SONORE

1. În clasicism s-au folosit aproape exclusiv organizările sonore tonale.
2. Una din tonalităţile preferate compozitorilor clasici este Re major. Foarte multe simfonii ale lui Joseph Haydn sunt scrise în această tonalitate. 

29*2025-2026*7. ORIENTĂRI ALE MUZICII MODERNE

1. Impresionismul*. Se axează pe stările sufleteşti discrete, dar asta nu înseamnă că sentimentele puternice sunt absente. S-a manifestat mai ales în Franţa.
2. Expresionismul*. Preferă stările sufleteşti intense, groaza şi angoasa fiind preferate. S-a manifestat mai ales în spaţiul german.
3. Inovaţia în tradiţie. Această orientare s-a concretizat fie prin folclorism (în estul şi centrul Europei, chiar şi pe continentul american, în special în Statele Unite Ale Americii), fie prin neoclasicism (în Germania şi Franţa).
4. Continuarea romantismului - în spaţiul german, dar şi în Statele Unite Ale Americii.
5. Zgomotul în muzică.
6. Muzica de divertisment - începând din jurul anului 1900

*Ambele au apărut, prima dată, în artele plastice.

29-30*2025-2026*10. GIUSEPPE VERDI (1813-1901)

 

Sursa: Wikipedia

1. S-a remarcat mai ales în domeniul operei, deşi a compus şi în alte genuri.
2. S-a implicat şi în politică începând cu anul 1861, iar în 1874 a devenit senator.
3. Lucrări mai importante: Nabucco, Macbeth, Rigoletto, Trubadurul, Traviata, Vecerniile Siciliene, Don Carlos, Aida, Othello şi Falstaff.

29*2025-2026*5. NUANŢELE

1. Nuanţa este intensitatea cu care se cântă
2. Cuvintele care arată nuanţele se numesc termeni de nuanţe

În lista de mai jos se găsesc termenii de nuanţe care arată intensitate contantă şi care se folosesc frecvent:

• fortissimo (foarte tare)
• forte (tare)
• mezzoforte* (între tare şi încet, mai aproape de tare)
• mezzopiano (între tare şi încet, mai aproape de încet)
• piano (încet)**
• pianissimo (foarte încet)

* Citit "medzoforte", dar şi meţoforte

** Citit "medzopiano" dar şi meţopiano