vineri, 24 aprilie 2026

29*2025-2026*12. GEORGE ENESCU (1881-1955)

Sursa: Muzeul Naţional George Enescu


  1. Este cel mai cunoscut compozitor român. A fost şi dirijor şi interpret.
  2. Creaţia lui a fost influenţată atât de muzica germană cât şi de cea franceză, aceasta di nurmă fiind mai evidentă
  3. Nu a cunoscut folclorul autentic, dar, de la un moment dat l-a intuit
  4. Creaţia lui numără 33 de opus-uri, dar numărul lucrărilor este considerabil mai mare deoarece unele opusuri au mai multe lucrări şi unele lucrări nu au număr de opus, o parte dintre acestea fiind terminate postum
  5. Indicaţiile din partiturile lucrărilor cu numerele de opus 6-15 sunt aproape exclusiv în limba franceză. începând cu opus 16, se revine, parţial, la limba italiană.
  6. Lucrări mai cunoscute: Poema Română op. 1, Sonata Op. 6, Suita op. 9, Rapsodiile op. 11, Simfonia op. 13, Simfonia op. 17, Suita op. 20, Simfonia op. 21, Opera Oedip op. 23, Sonata op. 25 Suita op. 27, Suita op. 28, Poemul simfonic Vox Maris op. 31, Uvertura op. 32 şi Simfonia de cameră op. 33.

29*2025-2026*9U. CLASICISMUL - TIPURI DE LUCRĂRI

  1. Sonata.
  2. Cvartetul de coarde.
  3. Simfonia.
  4. Concertul instrumental.
  5. Baletul, dansul, contradansul.
  6. Opera seria, opera buffa, singspielul. Termenul singspiel este în vocabularul limbii române, preluat cu ortografia germană. Până după anul 1820 încă se mai făcea deosebirea între opera seria (cu subiect mitologic şi / sau istoric) şi opera buffa, cu subiect din viaţa cotidiană.
  7. Oratoriul, Missa, Recviemul, Stabat Mater-ul.
  8. Motetul, liedul.

29-30*2025-2026*9R. CLASICISMUL - ORGANIZĂRI SONORE

  1. În clasicism s-au folosit aproape exclusiv organizările sonore tonale.
  2. Una din tonalităţile preferate compozitorilor clasici este Re major. Foarte multe simfonii ale lui Joseph Haydn sunt scrise în această tonalitate. 

29*2025-2026*7. ORIENTĂRI ALE MUZICII MODERNE

  1. Impresionismul*. Se axează pe stările sufleteşti discrete, dar asta nu înseamnă că sentimentele puternice sunt absente. S-a manifestat mai ales în Franţa.
  2. Expresionismul*. Preferă stările sufleteşti intense, groaza şi angoasa fiind preferate. S-a manifestat mai ales în spaţiul german.
  3. Inovaţia în tradiţie. Această orientare s-a concretizat fie prin folclorism (în estul şi centrul Europei, chiar şi pe continentul american, în special în Statele Unite Ale Americii), fie prin neoclasicism (în Germania şi Franţa).
  4. Continuarea romantismului - în spaţiul german, dar şi în Statele Unite Ale Americii.
  5. Zgomotul în muzică.
  6. Muzica de divertisment - începând din jurul anului 1900
*Ambele au apărut, prima dată, în artele plastice.

29-30*2025-2026*10. GIUSEPPE VERDI (1813-1901)

 

Sursa: Wikipedia

  1. S-a remarcat mai ales în domeniul operei, deşi a compus şi în alte genuri.
  2. S-a implicat şi în politică începând cu anul 1861, iar în 1874 a devenit senator.
  3. Lucrări mai importante: Nabucco, Macbeth, Rigoletto, Trubadurul, Traviata, Vecerniile Siciliene, Don Carlos, Aida, Othello şi Falstaff.

29*2025-2026*5. NUANŢELE

  1. Nuanţa este intensitatea cu care se cântă
  2. Cuvintele care arată nuanţele se numesc termeni de nuanţe
În lista de mai jos se găsesc termenii de nuanţe care arată intensitate contantă şi care se folosesc frecvent:
  • fortissimo (foarte tare)
  • forte (tare)
  • mezzoforte* (între tare şi încet, mai aproape de tare)
  • mezzopiano (între tare şi încet, mai aproape de încet)
  • piano (încet)**
  • pianissimo (foarte încet)
* Citit "medzoforte", dar şi meţoforte
** Citit "medzopiano" dar şi meţopiano

duminică, 19 aprilie 2026

28*2025-2026*12. BARTÓK BÉLA (1881-1945)

 

Bartók Béla în anul 1927. Sursa: Wikipedia


  1. La început, compoziţiile lui au fost influenţate de romantismul şi postromantismul din spaţiul german. Ulterior, se resimt influenţe impresioniste şi expresioniste. 
  2. Începând cu anul 1905, împreună cu Kodály Zoltán (1882-1967) a studiat sistematic folclorul din zona central-est-europeană, Asia Mică şi nord-africană.
  3. S-a remarcat şi ca pianist şi ca pedagog. A fost profesor de pian la Academia Regală din Budapesta (1908-1934), folclorist la Academia de Ştiinţe din Budapesta (1934-1940) şi profesor de muzică pe lângă Universitatea Columbia.
  4. Lucrări mai cunoscute: Mandarinul miraculos, Microcosmos, Concertele pentru pian, Castelul Prinţului Barbă-Albastră, Suita De Dansuri, Dansuri Populare Româneşti, Concertul pentru vioară.