32*2025-2026*9U. WOLFGANG AMADEUS MOZART (1756-1791)

1. 

   Sursa: Wikipedia

2. 
   

1. 1761. Compusese, deja, câteva piese
2. 1763-1769. Turneu în Europa întreprins de tatăl său (Leopold Mozart, care era tot muzician) împreună cu sora şi cu mama lui. Acest turneu pe de o parte l-a făcut cunoscut pe "micul Mozart", dar, pe de altă parte, i-a afectat sănătatea. În anul 1769 se angajează, împreună cu tatăl său, la curtea principelui arhiepiscop al Salzburgului Hieronymus von Colloredo, reprezentant al iluminismului şi un violoncelist bun. Din păcate, relaţiile cu Wolfgang Amadeus Mozart aveau să fie tensionate. Cea mai cunoscută lucrare compusă în această perioadă este singspielul Bastien şi Bastienne.
3. 1769-1773. Perioadele italiene (în număr de 3). În această perioadă compune opera seria Mitridate Re Di Ponto.
4. 1773-1777. Perioada de la Salzburg. O perioadă grea, având în vedere relaţiile tensionate cu arhiepiscopul Colloredo. Printre altele, compune Simfonia 25 cunoscută ca Mica Simfonie În Sol Minor  şi opera comică La Finta Giardiniera.
5. 1777-1781. Perioadă itinerantă München-Mannheim-Paris-Salzburg. Nemaisuportând atmosfera de la Salzburg încercat să îşi găsească de lucru, dar nu a reuşit, motiv pentru care a trebuit să revină la Salzburg. În acest interval de timp are o pasiunea faţă de cântăreaţa Aloysia Weber (1760-1839), pasiune de care va scăpa căsătorindu-se cu una din surorile ei mai mici: Constanze (1762-1842, de asemenea, cântăreaţă). Din păcate, starea materială l-a determinat să revină la Salzburg în anul 1779. Cea mai cunoscută lucrare compusă în această perioadă este opera seria Idomeneo Re Di Creta.
6. 1781-1791. Perioada vieneză. Compune capodoperele Răpirea Din Serai (singspiel), Don Giovanni (opera buffa), Nunta Lui Figaro (operă comică), Flautul Fermecat (singspiel), Simfoniile 39, 40, 41 şi Recviemul (lucrare terminată postum în mai multe variante). 

32*2025-2026*8. FORMELE DE RONDO (2)

Forma de rondo poate interfera cu forma de sonată, rezultând rondoul bitematic. Schema de principiu a unui astfel de rondo ar fi:

A*B**A1*C**A2*B1**A3 Coda

A = tema I

B = fostul prim episod care devine tema a doua

C = fostul episod secund care devine episod

* = tranziţie

** = retranziţie

Se poate întâmpla ca C să fie înclocuit cu o dezvoltare, B-urile să aibă caracteristicile temelor secunde ale formei de sonată, iar tranziţiile dintre A şi B, respectiv dintre A2 şi B1 să devină punţi. În acest caz, se poate vorbi de rondo-sonată, dar nu există o delimitare clară între forma de rondo bitematic şi cea de rondo-sonată.

32*2025-2026*7. CREAŢIA MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ

1.  

1. Deşi pe teritoriul României s-a compus încă din evul mediu, nu se poate vorbi de creaţie muzicală românească până în secolul XIX deoarece lucrările scrise în acea perioadă nu aveau specific naţional. 
2. Începuturile creaţiei muzicale româneşti (în jurul anului 1820) se leagă în special de muzica de vodevil. Motivul îl constituie influenţa franceză care s-a făcut simţită după anul 1774. 
3. Până în jurul anului 1900 (chiar şi după), folclorul folosit în creaţia muzicală românească era cel periurban; ulterior, compozitorii şi-au îndreptat atenţia către folclorul autentic (rural).
4. Cel mai cunoscut compozitor român este George Enescu (1881-1955).

31*2025-2026*12. IGOR STRAVINSKI (1882-1971)

Igor Stravinski în anul 1935. Sursa: Music History Monday

1. Cu toate că unii muzicologi îl consideră - nu fără temei - expresionist, Igor Stravinski aparţine în prima perioadă de creaţie, mai degrabă  orientării inovaţie în tradiţie, fiind preocupat de folclorul autentic rus. Orientarea "inovaţie în tradiţie" s-a menţinut şi în a doua perioadă de creaţie, dar s-a concretizat prin neoclasicism. Nici în a treia perioadă de creaţie (cunoscută ca perioada serială), ideea inovaţiei în tradiţie nu a fost abandonată.
2. S-a remarcat atât ca şi compozitor, cât şi ca pianist şi dirijor.
3. Cea mai cunoscută lucrare este Ritualul Primăverii (Sărbătoarea Primăverii), care a avut un impact puternic asupra publicului. Alte lucrări cunoscute ar mai fi Pasărea De Foc, Petruşka, Pulcinella, Oedipus Rex, Simfonia Psalmilor, Canticum Sacrum şi Threni.

31-32*2025-2026*10. BEDŘICH SMETANA (1824-1884)

  

Sursa: Wikipedia

1. Este primul compozitor romantic ceh.
2. A devenit cunoscut mai ales datorită lucrărilor Vltava şi Mireasa Vândută. Vltava este al doilea din seria de 6 poeme simfonice intitulată Patria Mea, iar Mireasa Vândută este o operă comică.
3. Înafara activităţii componistice, Bedřich Smetana a avut o activitate dirijorală şi una pedagogică.

31*2025-2026*9U. JOSEPH HAYDN (1732-1809)

 

Sursa: Wikipedia

1. A fost sopran al Corului Catedralei Sf. Ştefan din Viena (din 1740 şi până în 1749). Deoarece responsabilul muzical (dirijorul) acelui cor era acelaşi cu cel al Ansamblului Muzical Imperial, Joseph Haydn a cântat şi în acel ansamblu.
2. A activat la curtea prinţului Nikolaus Joseph Eszterházy din 1761 până în 1790; întâi ca responsabil muzical adjunct (1761-1766), apoi ca responsabil muzical plin (1766-1790). Din 1790 s-a stabilit la Viena, dar în perioada anilor 1791-1792 şi 1794-1795 a efectuat câte un turneu la Londra, iar în anul 1792 a fost numit doctor honoris causa al Universităţii Din Oxford.
3. Lucrări mai cunoscute: Concertul pentru violoncel în Do major, Creaţiunea (oratoriu), Anotimpurile (Oratoriu), Cvartetul Imperial (a cărui parte lentă constituie melodia imnului Germaniei, cu text adăugat ulterior, având în vedere că Germania nu exista ca atare în anul 1797) şi Simfoniile Londoneze (93-104).

31-32*2025-2026*9R. CLASICISMUL - VOCI ŞI INSTRUMENTE

VOCI

Sopranul şi altul sunt intonate atât de băieţi înaintea schimbării vocii şi de contratenori, cât şi de fete sau femei. Importanţa eunucilor - în special în opere - începe să scadă începând cu anul 1762. Tenorul şi basul revin atât bărbaţilor cât şi băieţilor după schimbarea vocii.

INSTRUMENTE

Instrumentele obligatorii în orchestra clasică sunt:

• B) oboiul
• E) cornul fără ventile
• L) vioara
• M) viola
• N) violoncelul
• O) contrabasul

Alte instrumente care pot apărea sunt:

• A) flautul transversal
• C) clarinetul, cornul de baset
• D) fagotul
• F) trompeta fără ventile
• G) trombonul
• H) serpentul, oficleidul
• I) timpanul cu chei
• J) trianglul, talgerul, toba mare, armonica de sticlă
• K) orga (în mediul liturgic), pianul ( ca instrument solistic), clavecinul, harpa, chitara (ca instrument solistic).