3*2026-2027*12. JOHANNES BRAHMS (1833-1897)

 

1. Este considerat - de către unii muzicologi - ca fiind primul compozitor neoclasic. Preocuparea lui faţă de creaţia muzicală clasică a fost evidentă.
2. Structura concertelor compuse de el se apropie de cea a concertelor scrise în perioada clasicismului muzical. De exemplu, prima parte are secţiunea numită expoziţie de orchestră (intonată numai de către orchestră). De asemenea, prima lui simfonie (compusă la anii maturităţii, având numărul de opus 68) mai este supranumită "A zecea de Beethoven". 
3. Un alt compozitor care a exercitat o influenţă asupra creaţiei lui a fost Robert Schumann (1810-1856), pe care l-a cunoscut şi personal şi faţă de care a avut o admiraţie profundă. 
4. Se presupune că ar fi avut o relaţie cu Clara Schumann (1819-1896), după decesul lui Robert Schumann, dar nu există dovezi clare în acest sens.
5. Lucrări mai importante: Balada, Recviemul German, Simfoniile (în număr de 4), Uvertura Tragică şi Uvertura Academică al cărei final include melodia cântecului Gaudeamus Igitur.

Sursa Google imagini

3-4*2026-2027*10. ROMANTISMUL - GENERALITĂŢI

 

1. Limite orientative: 1815-1914.
2. Nuclee principale ale activităţilor muzicale: Franţa, spaţiul german, spaţiul italian şi Rusia
3. Nuclee secundare ale activităţilor muzicale: Spania, Anglia, Danemarca, spaţiul norvegian, Suedia, spaţiul finlandez, spaţiul polonez, spaţiul cehesc, spaţiul unguresc, spaţiul românesc.
4. Sentimentele sunt, deseori, mai puternice decât raţiunea.

3-4*2026-2027*9. MUZICA ÎN ANTICHITATE

1.  Limite aproximative: 3000 BCE - 500 CE
2. Locuri de manifestare: în special zona Mării Mediterane, zona Mesopotamiei, zona Egiptului şi zona indo-pacifică.
3. Poezia, muzica şi dansul formau o triadă numită sincretism.
4. Organizările sonore folosite erau cele modale. Cu toate acestea, există controverse privind legătura dintre organizărilor sonore folosite în Grecia Antică şi modurile cu denumiri greceşti folosite în prezent.
5. Cele mai cunoscute tipuri de lucrări utilizate erau oda, imnul, tragedia şi comedia, în special în Grecia Antică.

3*2026-2027*8. OBOIUL

1. Alcătuire: Ancie dublă (elementul care produce sunetul), ţeavă port-ancie, tub conic divergent având pe lateral orificii cu clape şi pavilion. Lungimea aproximativă e de 60 cm, deci ceva mai scurt decât flautul transversal carre are în jur de 70. 
2. O variantă a oboiului se numeşte corn englez. Denumirea instrumentului pare să provină dintr-o greşeală de scriere. În loc de cor anglé (corn unghiular*) s-a scris cor anglais (corn englez). Instrumentul este de o dată şi jumătate de ori mai mare decât oboiul, ţeava port-ancie este îndoită şi este, de asemenea, mai mare, iar pavilionul are o formă asemănătoare unei pere.
3. Cornul englez transpune o cvintă descendentă. De exemplu, dacă în partitură scrie gama Do major, se va auzi fa major.
4. Recomandări de utilizare în ilustraţia muzicală: apropiere sufletească. În anumite cazuri, poate fi folosit şi în situaţii legate de ideea de pastoral.

* În trecut, însuşi instrumentul era îndoit în unghi obtuz.

3*2026-2027*6. INTERVALELE CU O VARIANTĂ PRINCIPALĂ

1. Intervalele cu o variantă principală sunt intervalele perfecte.
2. Acestea sunt prima perfectă (1P, numită şi unison), cvarta perfectă (4P), cvinta perfectă (5P) şi octava perfectă (8P). Prima perfectă este repetarea unui sunet la aceeaşi înălţime, iar octava perfectă este repetarea unui sunet la altă înălţime
3. Din punct de vedere calitativ, intervalele cu o variantă principală sunt considerate consonanţe perfecte, dar cvarta perfectă are un statut aparte, fiind considerată disonanţă în anumite situaţii.
4. Exemple de intervale perfecte. Sursa: Piano Tuto. Primă perfectă:
   
   
   Cvartă perfectă:
   
   
   Cvintă perfectă:
   
   
   Octavă perfectă:
   
   
   

2'2026-2027*12. ALEKSANDR PORFIRIEVICI BORODIN (1833-1887)

  

Sursa: Wikipedia

1. Şi-a început activitatea ca medic şi ca şi chimist. 
2. A început să ia primele lecţii de compoziţie cu Mili Balakirev în anul 1862; Balakirev, deşi a fost un compozitor mai puţin cunoscut, a avut meritul de a fi coagulat un grup de compozitori, cunoscut ca "Grupul celor 5" (Maguciaia Kucika); Borodin a fost unul dintre aceştia. Înafară de Balakirev, toţi ceilalţi compozitori au activat, o perioadă, ca angajaţi în armata rusă (Borodin ca medic militar, ceilalţi ca ofiţeri).
3. A luptat pentru drepturile femeilor, fondând Şcoala de medicină pentru femei la Sankt-Petersburg.
4. Lucrările sale cele mai cunoscute sunt Cneazul Igor (în special Dansurile Polovţiene), În Stepele Asiei Centrale (cunoscută şi ca În Centrul Asiei), Simfoniile întâi, a doua şi a treia, precum şi Cvartetul De Coarde Nr. 2 în Re major.

2'2026-2027*8. FLAUTUL

1. Alcătuire: Tub cilindric, demontabil, având pe lateral atât orificiul de admisie cât şi orificiile de evacuare. Orificiile de evacuare sunt "cu clape" adică sunt acoperite şi descoperite de nişte căpăcele acţionate de un mecanism.
2. Deşi intră la subgrupa instrumentelor de suflat din lemn, flautul folosit în orchestră (flautul transversal / flautul mare) este construit din metal.
3. Elementul care produce sunetul: marginea orificiului de admisie (la flautul transversal şi la flautul mic şi nu numai) sau o muchie ascuţită care constituie marginea primului orificiu de evacuare (la flautul drept*).
4. O variantă a flautului transversal se numeşte flaut alto sau flaut în sol. Acesta transpune. De exemplu, gama Do major va deveni Sol major
5. Recomandări de utilizare în ilustraţia muzicală: imagini cu câmpii, cu păşuni; orice are legătură cu ideea de pastoral.

*Numit şi Blockflöte