duminică, 22 noiembrie 2020

11/2020-2021. 8A-8D. MODURILE

  1.  Modurile sunt nişte organizări sonore diferite de tonalităţi.
  2. Echivalentul gamei în cazul modurilor se numeşte scară.
  3. În funcţie de intervalele dintre sunetele scării, modurile se împart în două categorii mari: "cordii" (cu scara alcătuită numai din intervale de secundă) şi "tonii" (cu scară cuprinzând şi intervale mai mari decât secunda).
  4. Alte două caracteristici importante ar fi numărul de sunete al scării, intervalul de terţă care apare între primul şi al treilea sau chiar al doilea sunet şi intervalul caracteristic prin raportare la modurile care au denumiri ca şi cele antice greceşti. De asemenea, sunt situaţii în care atribuirea unei denumiri similare cu modurile care au denumiri ca şi cele antice greceşti nu are în vedere neapărat intervalul caracteristic. De exemplu, tetracordul care are semitonul între al doilea şi al treilea sunet mai este considerat "doric" deşi, pentru ca un mod să fie doric, trebuie să aibă cel puţin 6 sunete alăturate, iar între primul şi al şaselea să fie interval de sextă mare. Motivul: modul doric este alcătuit din două tetracorduri simetrice, ambele având semitonul între al doilea şi al treilea sunet
  5. Denumirea unui mod indică numărul de sunete, dispunerea lor în scară şi fie referirea la intervalul de terţă care apare între primul şi al treilea sunet (chiar şi al doilea dacă între acestea e un interval de terţă, deşi e un punct de vedere discutabil*) sau referirea la unul din cele 7 moduri de 7 sunete care au denumiri care fac referire la modurile din antichitatea greacă. De exemplu pentacord ionic-mixolidic: penta că sunt 5 sunete, cord că sunt alăturate şi ionic-mixolidic pentru că, fiind doar 5 sunete, poate apărea şi în modul ionic, şi în cel mixolidic; hexacord doric: hexa că sunt 6 sunete, cord că sunt alăturate şi doric că intervalul de sextă dintre primul şi al şaselea sunet este mare. Excepţii ar fi acele moduri care sunt formate doar din tonuri (secunde mari). De exemplu, tritonul tritonul, adică tetracordul lidic; deşi are 4 sunete la intervale de secundă, toate secundele sunt mari, adică tonuri. La fel se întâmplă şi în cazul hexatonului sau a hexatoniei**: 6 sunete la intervale de un ton (secundă mare) unul faţă de celălalt.
  6. Modurile care au denumiri similare cu cele din Grecia antică sunt: lidicul / lidianul (major accentuat), ionicul / ionianul (major), mixolidicul / mixolidianul (major spre minor), doricul / dorianul (minor spre major), eolicul / eolianul (minor), frigicul / frigianul (minor accentuat) şi locricul / locrianul (minor foarte accentuat***)
* Unii specialişti consideră că există pentatonia poate fi majoră, minoră sau neutră (în funcţie de intervalul de terţă care apare între primul şi al doilea sau al treilea sunet).
** Ar putea fi considerat mod mărit, prin analogie cu acordul mărit: terţă mare şi cvintă mărită
*** Ar putea fi considerat mod micşorat, prin analogie cu acordul micşorat: terţă mică şi cvintă micşorată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.