32/2020-2021. 9I. CLASICISMUL. ORGANIZĂRI SONORE, VOCI ŞI INSTRUMENTE

 

 ORGANIZĂRI SONORE

În clasicism se utilizează aproape în exclusivitate organizările sonore tonal funcţionale, adică tonalităţile

VOCI

Sopranul şi altul sunt intonate atât de băieţi înaintea schimbării vocii şi de contratenori, cât şi de fete sau femei. Importanţa eunucilor - în special în opere - începe să scadă din anul 1762. Tenorul şi basul revin atât bărbaţilor cât şi băieţilor după schimbarea vocii.

INSTRUMENTE

Instrumentele obligatorii în orchestra clasică sunt:

• B) oboiul
• E) cornul fără ventile
• L) vioara
• M) viola
• N) violoncelul
• O) contrabasul

Alte instrumente care pot apărea sunt:

• A) flautul transversal
• C) clarinetul, cornul de baset
• D) fagotul
• F) trompeta fără ventile
• G) trombonul
• H) serpentul, oficleidul
• I) timpanul cu chei
• J) trianglul, talgerul, toba mare, armonica de sticlă
• K) orga (în mediul liturgic), pianul ( ca instrument solistic), clavecinul, harpa, chitara (ca instrument solistic)