DECAPOD CU "PLUG" INTEGRAT? (1)

 

Captură de ecran din Odiseea în traducerea lui George Murnu

Să ne îndreptăm atenţia capturii de ecran de mai sus, care descrie a doua trecere a lui Ulise prin Strâmtoarea Scilei Şi Caribdei, trecere care se face cu ceea ce a mai rămas din corabie. Aşa cum afirmasem pe un fost blog personal dedicat Scilei şi Caribdei, conform unor cercetări la care subscriu, strâmtoarea sus-amintită nu se găseşte între Peninsula Italică şi Sicilia, ci între Peninsula Peloponez şi Grecia Continentală*, Trinacria fiind - conform acelor cercetări, Peninsula Peloponez. Ce observăm? Scila este menţionată înaintea Caribdei. Ce poate însemna asta? Fie se referă la faptul că a ajuns în strâmtoarea aferentă celor două fiinţe**, fie, efectiv, s-a deplasat întâi spre Scila, iar apoi spre Caribda. Ambele variante le consider plauzibile, dar, parcă, a doua se potriveşte mai bine. Cum a ajuns, întâi, în zona Scilei? Doar împins de vânt sau şi de curentul existent în zonă? Dacă la prima trecere, Homer descrie spectacolul făcut de Caribda atunci când arunca apa (mai degrabă pompată decât înghiţită), aici nu zice absolut nimic de acţiunea de evacuare. Nu apare nici "fumul", nici "talazul învolburat". După ce, probabil, s-a deplasat către Scila, Homer susţine că Divina Caribda soarbe apa, trăgându-l şi pe el. Cu eforturi (aproape) supraomeneşti reuşeşte să se agaţe de smochinul care "marchează" locul Caribdei, dar nu zice nimic de hăul care se formează atunci când aceasta (Caribda) soarbe apa. Oare Homer consideră că nu mai are rost să insiste asupra acestui aspect? Sau Caribda acţionează altfel, fără să creeze acel hău? Nu exclud absolut deloc posibilitatea asta. În timp ce stă agăţat de crengi, aşteaptă ca Divina Caribda să "voamă" lemnul şi catargul, adică rămăşiţele corabiei, după care afirmă că "la voia lui au revenit". Tot acolo apare cuvântul "iazmă". Oare Ulise vede Caribda şi nu o descrie? Sau iazmă se referă la apele învolburate? Şi, dacă rămăşiţele corabiei au venit "la voia lui" de ce a stat atât de mult timp agăţat? Când au apărut acele resturi ale corabiei, Ulise s-a aruncat în vâltoare, şi-a continuat drumul vâslind cu mâinile şi, imediat după aceea, apare precizarea că Zeus a făcut în aşa fel încât Scila să nu iasă din peşteră, că altfel o încurca rău de tot. 

O interpretare posibilă e următoarea. Scila este un generator de valuri. Se ştie că, la piscinele cu valuri, există 3 tipuri principale de dispozitive de a produce valurile:

1. injecţie de apă; o cantitate semnificativă de apă, stocată în nişte recipiente, e introdusă brusc sub nivelul apei existente în bazin
2. element oscilant: clapete care comprimă şi destind aerul care, la rândul acestuia produce valurile, pistoane, panouri, "castron" şi sferă generatoare de valuri
3. plug la nivelul suprafeţei apei sau subacvatic; dacă e subacvatic, deasupra apei se vede ceva, oarecum, similar unui chioşc de submarin şi, deasupra, o bară verticală

Acestui din urmă tip ar putea să-i aparţină Caribda. Dar, înainte de a ne da seama cum acţionează, să vedem dacă putem să deducem aspectul acesteia. Deşi nu e descrisă, consider că există două principii pe baza cărora ne putem face o idee privitoare la aspectul Caribdei Homerice chiar dacă aceasta nu e descrisă:

1. relaţionarea cu Scila
2. Numărul de aur

Scila are 6 capete şi 6 gâturi. Acestea ies din peşteră când aceasta vânează. Corpul ei nu este vizibil. Şi nici picioarele şi nici coada, dacă admitem că o are. Ce lungime are fiecare cap şi fiecare gât? Nu se spune clar nicăieri, dar, ţinând cont că Stânca Scilei are ca şi corespondent real Vodias-ul ar putea avea înălţimea de 1806m, iar peştera unde e Scila e la jumătatea înălţimii stâncii, ar rezulta că fiecare cap împreună cu gâtul aferent ar avea 903m. Aplicând regula numărului de aur, rezultă că lungimea totală a Scilei ar putea fi, teoretic, undeva, între 1461 şi 2364 m. Practic, înclin să cred că porţiunea ascunsă a Scilei este aproximativ 38% din lungimea ei totală, rezultând 1461m. Deci, o dimensiune comparabilă cu cea a unui Kraken. 

Caribda, fiind gândită în relaţie cu Scila, dar cu unele trăsături opuse acesteia, ar putea fi un decapod. Aspectul posibil ar fi similar unei sepii gigantice sau unui calmar gigantic, putând avea o lungime cuprinsă între 903 şi 6188m, dar, personal, nu aş crede că Homer şi-a imaginat Caribda mai lungă de 2364m. O parte a Caribdei se găseşte - cel mai probabil - într-o peşteră subacvatică, partea aflată în peşteră putând fi de 62%, de unde ar rezulta că porţiunea Caribdei care ar provoca fenomenele descrise la a doua trecere a lui Ulise ar avea o lungime cuprinsă între 345 şi 903m. Dacă ţinem cont că, în imaginaţia lui Homer, strâmtoarea Rio-Antirrio este "modificată" (a se vedea finalul postării), rezultă că zona de acţiune a Caribdei poate ajunge la stânca Scilei. Deşi la prima trecere, Caribda are un comportament semnificativ diferit (asupra căruia se va insista într-o postare viitoare), zona de acţiune se apropie şi atunci, foarte mult, de stânca Scilei.

În fragmentul de mai sus, apare cuvântul "iazmă". Asta ar însemna că Odiseu o observă pe Caribda. Dacă o vede, atunci de ce nu o descrie? Cel mai probabil, vede o parte a acesteia care nu merită să fie descrisă.

* Ulise, înainte de prima trecere, a discutat cu Circe care i-a zis că are de ales. Ori trece printre Izbite, ori prin strâmtoarea aflată între Scila şi Caribda. Una din Izbite ar putea avea ca şi corespondent real Varasova (913m înălţime), cealaltă Izbită, ar corespunde Klokovei (1039m), aceasta părând că este, în acelaşi timp, steiul Caribdei, iar stana Scilei ar avea ca şi corespondent Vodias-ul care are două vârfuri: unul de 1806m şi unul de 1926m. În imaginaţia lui Homer, peisajul pare să sufere modificări:

• Vodias-ul "primeşte" o stană care iese direct din mare, e verticală, foarte netedă şi, probabil, are 1806m înălţime, iar în spatele ei, la o anumită distanţă, e vârful de 1926m
• Klokova "devine" un stei cu marginea vestică verticală, înălţimea de 1039m fiind, probabil, păstrată; e posibil ca şi Golful Nafpaktos (ortografiat şi ca Naupaktos) să fi suferit o "transformare" şi să fie mărginit nu de o plajă - cum e în realitate - ci de o stâncă înaltă cel puţin de câteva sute de metri, dacă nu peste 1000
• Varasova "devine" o stâncă mobilă, având marginea estică verticală; înălţimea de 913m este, probabil, păstrată
• Strâmtoarea Rio-Antirrio este "îngustată" de la peste 2km cât are în realitate la câteva sute de metri

VA URMA