TOCUL (3)

Configuraţia locului unde stă peniţa poate determina următoarea clasificare:

1. Fundătura / fanta închisă. Este cazul tocului drept şi al tocului la care flanşa e, de fapt, un al doilea corp (Speedball). Peniţa poate intra până unde se termină spaţiul rezervat acesteia.
2. Fanta deschisă. Este întâlnită la tocul oblic cu flanşă standard. Spaţiul unde stă peniţa este, pe de o parte, foarte îngust, dar, pe de altă parte, este deschis la extremităţi. Baza peniţei poate să iasă afară (şi iese de multe ori).
3. Fantă deschisă asociată cu tunelul îngust. Apare la flanşa Bullock. Partea superioară este o fantă deschisă, iar partea inferioară este un tunel îngust.
4. Tunel larg. Aici intră o parte a flanşelor universale, mai exact cele la care spaţiul unde stă peniţa este considerabil mai larg decât cele cu fantă deschisă, dar la care partea convexă a peniţei este acoperită.  
5. Adâncitură. În acest caz, partea convexă a peniţei nu este acoperită total. Este cazul majorităţii flanşelor universale. În cazul în care, într-o flanşă universală se pune o peniţă tubulară, partea tubului care corespunde convexităţii capătului peniţei nu este acoperită.

Dacă e să se facă o clasificare să-i zicem, generală, aceasta ar fi:

1. tocul drept
2. tocul cu flanşă standard; ideea de standard e un motiv pentru menţionarea tocului cu flanşă standard ca primul dintre cele care intră la categoria oblic
3. tocul cu flanşă bullock
4. tocul cu flanşă universală
5. tocul cu două corpuri, altfel spus tocul la care flanşa constituie, de fapt, al doilea corp.