5*2026-2027*8. FAGOTUL

1. Alcătuire: 1) ancie dublă (elementul care produce sunetele), 2) ţeavă port-ancie, 3) tub conic pliat având orificii cu clape şi 4) pavilion. Tubul conic este prevăzut cu orificii cu clape, iar acolo unde este pliat se găseşte o piesă numită chiulasă.
2. Lungimea totală a tubului (de la ţeava port-ancie la pavilion) este în jur de 250 cm, dar plierea acestuia determină o scurtare a lungimii instrumentului la aproximativ 130 cm (lungimea de la chiulasă la pavilion).
3. În imaginea de mai jos - preluată de pe Wikipedia - se poate observa un fagot văzut din două unghiuri diferite.
   
   
   În lateral se află ancia dublă şi ţeava port-ancie, iar în partea de jos se găseşte chiulasa. Când toate clapele sunt apăsate, aerul intră printre cele două părţi ale anciei, trece prin ţeava port-ancie, se îndreaptă spre chiulasă, se întoarce, apoi se îndreaptă spre pavilion, pe unde iese. În caz contrar, aerul iese prin primul orificiu lateral deschis, lucru valabil şi la flaut, şi la oboi, şi la clarinet.
4. O variantă a fagotului este contrafagotul.
5. Recomandări de utilizare: situaţii comice. Se poate folosi şi atunci când se doreşte eevidenţierea unei atmosfere lirice, dar trebuie prudenţă.