RUINA DIN ZONA PARCULUI ROZELOR: FOSTA MOARĂ DE HÂRTIE

În spatele "Potcoavei", în zona terenurilor de tenis din imediata vecinătate a Parcului Rozelor, se văd nişte ziduri. Fără acoperiş, fără geamuri la ferestre. Doar ziduri care, însă arată că au aparţinut unei construcţii din secolul XVIII iar lângă tot nişte ziduri, vopsite în alb, mul mai mici. În rest, nimic. Nicio inscripţie care să indice că acel ansamblu de ruine ar trebui să fie monument istoric. Terenul e proprietate privată, dar construcţiile mai există deoarece, până în prezent, nu s-a obţinut autorizaţia de demolare.

Fiind pasionat de Istoria Clujului - în special de ceea ce are legătură cu cursurile de apă - ştiam că în zonă a fost o moară de hârtie. Credeam, însă, că se află cam în zona blocurilor ridicate în partea de sud şi sud-vest a Parcului Haţieganu (Babeş). Harta Clujului din 1902 indica poziţia menţionată mai sus. Abia recent am aflat că, de fapt:

• fosta moară de hârtie se află la câteva sute de metri nord-vest de locul indicat pe acea hartă
• a funcţionat şi ca moară de ardei
• apa ajungea printr-o derivaţie a Canalului Morii, derivaţie care trecea - aproximativ - pe locul drumului situat între Potcoavă şi o parte a terenurilor de tenis din zonă
• acele clădiri încă mai există - ca ruine; iniţial, credeam că s-au demolat, ţinând cont de faptul că utilajul din interior a fost dus la topit în 1963 şi că pe locul indicat de harta din 1902 s-au construit blocurile din sud-vestul Parcului Haţieganu

Derivaţia care asigura apa pentru moara de hârtie - devenită, ulterior, moară de ardei - îşi continua traseul aproximativ pe linia imaginară care uneşte ruinele de Sala de Atletism din parcul Haţieganu. Trecea chiar la sud de acea sală şi, luând o curbă spre dreapta, ajungea, din nou în canalul Morilor cm unde se află intrarea dinspre Plopilor a Parcului Haţieganu. 

Tot la sud de Sala de Atletism, în imediata vecinătate a acelei derivaţii, se afla staţia de filtrare  apei care umplea Bazinul de Înot din Parcul Haţieganu, bazin care se afla fix pe locul celui acoperit existent în prezent. 

Din hărţile perioadei interbelice nu rezultă clar dacă aducţiunea apei care umplea bazinul (în proiect erau mai multe!!) se desprindea din acea derivaţie:

• în zona staţiei de filtrare sau
• la vest de Moara de Hârtie, ocolind-o pe la nord, apropiindu-se din nou de derivaţie şi curgând aproape paralel cu aceasta până după staţia de filtrare.

Sursa imaginilor: arhiforum.ro

Teritoriul din vestul orașului alocat de către Primăria orașului Campusului universitar în perioada interbelică. (fragment din planul orașului în anul 1933). Legenda: A I, A II, A III. Parcelările campusului Donath, ( etapa I-a, etapa a II-a, etapa a III-a), B. Parcelările din nordul Bisericii Calvaria, C. Parcul Sportiv, D. Institutul de Chimie și Fizică, E. Terenurile experimentale ale Academiei Agricole, F. Biserica Calvaria. Moara de hârtie e vizibilă deasupra literei "E", adică la nord de terenul notat cu litera respectivă

Etapele realizării Parcului Sportiv (detaliu din planul orașului scara 1:5000 din 1933): Etapa I-a (I), Etapa a II-a (II), zone propuse în proiectul de amenajare din 1936 (P). Moara de hârtie se află la vest (stânga) de perimetrul corespunzător liniei portocalii continue

Planul ansamblului urbanistic compus din Parcul Sportiv și campusul universitar Donath (reconstituirea autorului: Vlad Sebastian Rusu).Moara e vizibilă - clar - în stânga-jos, sub cuvântul "Pomet". Staţia de filtrare e vizibilă în stânga-jos a imaginii; sunt acele liniuţe paralele, verticale, care intersectează în unghi drept porţiunea dreaptă a unei linii curbe

Planul de amenajare al Parcului Sportiv „Regele Carol al Doilea”, etapa a II-a, realizat între anii 1936-1937 de către arhitectul clujean Moll Elemér la indicațiile profesorului Iuliu Hațieganu (reconstituirea autorului). Legenda: 1. Intrarea, 2. Casa de bilete, 3. Pavilion de tenis cu locuința grădinarului, 4, 5, 6, 7. Refugiile pentru odihnă ale jucătorilor de tenis, 8. Tribuna cu cabinele de schimb pentru înotători, 9. Biblioteca, 10. Chioșc de vânzare diverse, 11. Șirul cabinelor pentru abonați, 12. WC public, 13. Sala de schimb și garderoba, 14. Locuința grădinarului de parc, 15. Chioșcul pentru odihnă și pentru vânzarea alimentelor, 16. Fântâna cu apă de băut, 17. Chioșcul de ziare, 18. Intrare la baia de vară, 19. Chioșcul pentru salvare, frizer, radio, ș.a., 20. W.C. public, 21. Fântâna cu apă de băut și spălător pentru copii, 22. Aparatele de joc și gimnastică, 23. Chioșc de odihnă și garderobă, 24. Pergola cu bănci și loc pentru dans, 25. Chioșc pentru vânzarea alimentelor, 26. Tribuna laterală și loc pentru odihnă, 27. Tribuna principală, 28. Sala de gimnastică, 29. Biserica cu clopotniță, 30. Chioșc pentru odihnă, 31. Locuința grădinarului de parc, 32. Poligonul de tir, 33. W.C. public, 34. Loc pentru materiale de întreținere, 35. Sala de gimnastică liberă, 36. „Urma pictorului M.S. Regelui”, 37. Pergolă cu bănci,38. Turnul de pompieri cu locuința muncitorilor, 39. Masa rotundă, 40. Troița pentru memoria eroilor,41. Turnul de triumf, 42. Intrare, 43. Poarta internă, 44. Lacul cu plante de apă, 45. Izvor natural cu apă de băut, 46. Restaurant cu terase, 47. Loc pentru odihnă, 48. Popicărie cu 6 piste, 49. W.C. public, 50. Locurile pentru taberele de cercetași, 51. Zid de sprijin cu terasă și scară, 52. Adăpost (acoperiș), 53. Fântâna săritoare, 54. Pergolă rotundă, 55. Chioșc de vânzare, 56. Chioșc de administrație, 57. Casa de bilete, 58. Bazin pentru canotaj, 59. Magazia barului, 60. Statuie, 61. Școala de Educație Fizică cu internat, 62. Loc pentru odihnă, 63. Casa laterală, 64. Chioșc, 65. Chioșcurile pentru ștrand, 66. Locuință, 67. Sera, 68. Chioșc pentru odihnă, 69. Magazie pentru unelte, 70. Poduri. Staţia de filtrare e deasupra (la nord) de obiectivele notate cu 69 , 68 şi  67 şi sub (la sud) de cele notate cu 31, 37 şi 33.  Numărul 22 lipseşte iar 20 se referă, probabil, la 22. E greu de crezut ca, în mijlocul locului de joacă, să fie o "Vizuină a lui Eugen". Moara de hârtie nu e vizibilă în imaginea de mai sus.

Aleea principală a Parcului Sportiv și locul de joacă pentru copii, la sfârșitul anilor ’30 (fotografie de epocă). Moara de Hârtie se afla pe axa aleii principale, dar mult mai departe de capătul acesteia. În planul îndepărtat se văd nişte clădiri, cea mai din stânga fiind orientată perpendicular pe direcţia în care e făcută fotografia. Să fie Moara de Hârtie? E posibil ca fotografia să dateze din 1939.