Prezintă o atmosferă de basm cu fiinţe mici, drăgălaşe şi înaripate care, la un moment dat, sunt perturbate de un dragon, şi acesta înaripat. Fiind un (fel de) basm, finalul este fericit. Se remarcă, la început (de la minutul 0:31), melodia Dies Irae.
În principiu, din ce ştiu până în prezent, Fântâna Roshen îşi începea activitatea cu numere fără muzică, fiind urmate de numere cu muzică şi / sau lumini, iar apoi urmau manifestările care implicau toate cele 4 elemente: muzica, luminile, proiecţiile pe jetul (ecranul) semicircular şi laserele. Până în anul 2021 (poate şi în 2022? Nu ştiu) existau 5 astfel de numere:
Micul Prinţ
Elfii
Invenţii
Lacul Lebedelor
Strunele Sufletului Nativ / Ucrainean
aceasta fiind ordinea prezentă - până nu demult - pe site-ul turistic oficial al Viniţei. Dat fiind faptul că ordinea menţionării numerelor (spectacolelor) nu coincide cu ordinea cronologică, pot considera că aceasta ar putea fi ordinea importanţei acestora. Ar rezulta că Micul Prinţ ar fi fost (şi, poate, va mai fi) cel mai important număr cu muzică, lumini, proiecţii şi lasere din cadrul spectacolelor Fântânii Roshen.
Numărul Micul Prinţ
pare să fie o adaptare a lucrării originale la specificul fântânii. Cu toate acestea, unele elemente pe care le consider importante:
fie au fost omise
fie sunt prezente într-o manieră discutabilă
În opinia mea, în afara personajului principal Micului Prinţ, sunt 9 grupe de elemente. Fiecare grupă are cel puţin un personaj care apare pe Pământ, motiv pentru care numerotarea grupelor se face în funcţie de ordinea apariţiei pe Terra:
Cei doi şerpi desenaţi de autor la începutul cărţii, Regele de pe Asteroidul 325 şi şarpele din deşert.
Trandafirul de pe Asteroidul B612 (Floarea, împreună cu paravanul şi clopotul de sticlă), Vanitosul de pe Asteroidul 326 şi floarea cu 3 petale. Vanitatea e evidentă la personajul de pe Asteroidul 326 şi estompată - mai mult sau mai puţin - la cele două flori.
Baobabii care distrug o planetă (de fapt, în desenele autorului pare un asteroid), cei 3 vulcani de pe Asteroidul B612, beţivul de pe Asteroidul 327, munţii din Sahara pe care se suie Micul Prinţ şi ecoul pe care acei munţi îl produc atunci când Micul Prinţ strigă. Trăsătura comună a acestei grupe (sau una din trăsăturile comune) este ideea de circular. În desenul autorului, baobabii care distrug asteroidul sunt dispuşi radial, în jurul corpului ceresc, vulcanii de pe asteroidul de unde vine Micul Prinţ sunt în număr de 3 (3 puncte determină un cerc), beţivul bea ca să uite că îi este ruşine că bea (iarăşi idee de circular), iar ecoul, pe de o parte, e consecinţa strigătelor Micului Prinţ, iar pe de altă parte, îl determină pe băiat să strige din nou. Deci, din nou, ideea de circular. În plus, e posibil ca ecoul să fie o aluzie la mitul lui Narcis şi Echo.
Păsările şi grădina cu trandafiri împreună cu cei doi pereţi (care nu sunt menţionaţi, dar apar în desene).
Vulpea şi mărul sub care îşi are vizuina.
Lampagiul de pe Asteroidul 329 şi acarul
Omul de afaceri de pe Asteroidul 328 şi negustorul care vinde pastile contra setei
Geograful de pe Asteroidul 330, autorul, cele 3 oi desenate şi lada în care se află a patra oaie.
Fântâna şi zidul părăsit din apropiere.
Cum sunt reprezentate cele nouă grupe? Numerele de mai jos corespund grupelor menţionate anterior:
Nu apare.
Atât ca atare, sub forma unei flori propriu-zise, cât şi sub forma unui personaj de gen feminin cu o floare pe cap.
Modalitatea în care sunt dispuşi diferă total de modul în care sunt desenaţi de autor în carte. În plus, personajele - care constituie un fel de personificări a baobabilor, dau o tentă comică poate mult prea accentuată raportat la ceea ce e în carte. La finalul spectacolului apare chiar şi o luptă cu aceştia. Beţivul nu apare, iar muntele* - deşi e vizibil, în plan îndepărtat, cu nişte înălţimi în plan mai apropiat, este lipsit de unul dintre elementele care îl face deosebit: ecoul produs când Micul Prinţ strigă. În opinia mea, ideea de ecou trebuia, cumva, să se regăsească.
Păsările sunt reprezentate stilizat, iar grădina cu trandafiri este doar sugerată şi numai după ce Micul Prinţ s-a întâlnit cu vulpea, ori, în carte, grădina respectivă apare de două ori. O dată înainte de întâlnirea Micului Prinţ cu vulpea şi o dată după.
Se remarcă şi gesturile de tandreţe dintre Micul Prinţ şi vulpe, gesturi care, deşi nu sunt menţionate în carte, sunt binevenite deoarece scot în evidenţă rolul acesteia. Ceea ce nu apare este mărul sub care îşi are vizuina. Ori mărul are o semnificaţie clară: desăvârşirea.
Nu apare
Nu apare
Se poate pune întrebarea dacă valiza pe care o are Micul Prinţ în spectacol face sau nu aluzie la acea ladă cu 3 orificii în care autorul i-a zis Micului Prinţ că se află oaia. Celelalte elemente nu apar
Nu apare
În ceea ce priveşte finalul, spectacolul se îndepărtează de povestea originală, având şi un mesaj politic. E bine? E rău? Nu pot să mă pronunţ.
Instalaţia respectivă mai este cunoscută şi cu denumirea de Fântâna Roshen, fiind finalizată în anul 2011. Tot atunci s-au terminat lucrările de amenajare a zonei aferente de pe Bugul De Sud, creându-se o faleză prevăzută cu gradene, de unde publicul poate urmări - gratis(!) - spectacolele fântânii respective, în perioada (aprilie) mai-octombrie a fiecărui an. Teoretic, fiecare spectacol are 3 tipuri (categorii) de numere:
cu muzică, lumini, lasere şi proiecţii pe ecran de apă semicircular sau ecran de apă de tip jet
cu muzică şi lumini sau doar cu muzică, în funcţie de intervalul de timp când au loc
fără muzică
Spectacolele au avut loc în perioada aprilie-octombrie a fiecărui an în perioada 2012-2021, iar în sezonul rece, aceasta se scufundă fiind, astfel, protejată de îngheţ. Până în acest moment nu ştiu dacă, în 2022, fântâna a funcţionat sau nu şi, dacă a funcţionat, au fost prezente toate cele 3 tipuri de numere sau nu. Ceea ce este cert este că, începând cu anul 2023, fântâna are doar spectacole scurte, fără muzică, iar în timpul raidurilor aeriene, aceasta e oprită. Să sperăm că, într-un timp cât mai scurt, fântâna va reveni la modalitatea obişnuită de funcţionare.
Urnele loto pot fi clasificate şi după criteriul modalităţii de evacuare a bilei / bilelor. Se disting 5 tipuri.
1) UN RECIPIENT, MAI MULTE EVACUĂRI
Este o situaţie întâlnită rar, constând dintr-un număr de tuburi care pornesc din interiorul unui recipient şi care se continuă în afara acestuia. Aici:
se poate observa că în interiorul recipientului se află nişte ţevi cărora le corespund tot atâtea conducte exterioare. La schimbarea sensului de rotaţie a cilindrului, în fiecare tub interior intră o bilă care, apoi, ajunge în tubul exterior. A se remarca întreruperea fiecărui tub exterior, astfel încât capătul fiecărui tub constituie un loc de stocare a fiecărei bile. O altă variantă a primului tip se poate vedea în clipul de mai jos:
Sursa: Vimeo
La a doua şi a patra urnă (numărând din stânga) se pot observa mai multe tuburi care pornesc din recipient. Urna, fiind pneumatică, evacuează bila în sens ascendent, în partea de sus a fiecărui tub existând o trapă (care se deschide doar atunci când are loc extragerea, permiţând bilei să ajungă la capătul tubului) şi un opritor (care nu permite ieşirea bilei din tub).
2) UN RECIPIENT, O EVACUARE
Multe din urnele loto au această caracteristică. Evacuarea poate în partea de jos a recipientului:
sau în partea de sus. În clipul de mai jos, urna are o evacuare care se bifurcă. După ce bilele ies, se stochează fie în dreapta, fie în stânga:
situaţie caracteristică urnelor pneumatice.
3) MAI MULTE RECIPIENTE CU EVACUĂRI INDIVIDUALE PARALELE
Apare la urnele care extrag bile cu numere de la 0 la 9, dar nu numai. Unele urne au ţevi scurte, dispuse paralel:
altele au un fel de "dom"
fiecare dintre "domuri" putând fi considerat un tub foarte scurt.
4) MAI MULTE RECIPIENTE CU EVACUĂRI INDIVIDUALE CONVERGENTE
Tip distinct sau variantă a tipului precedent? Fiecare tub de evacuare are supapa lui (în cazul urnelor pneumatice), dar existenţa suportului comun pe care se află trapele care permit bilelor să ajungă la capătul tubului e un argument pentru includerea acestor urne unui tip distinct de precedentul. Ba mai mult, unele astfel de urne au şi opritor comun:
5. MAI MULTE RECIPIENTE CU TUB COLECTOR
Evacuarea fiecărui recipient se termină într-un tub colector:
Construirea unui prag de fund cu stavile, poziţionat pe Someş, în amonte de Derivaţia Bánffy (canalul care leagă Canalul Morii de Someş şi care trece pe lângă blocul provenit din transformarea fostei fabrici "România Muncitoare").
Crearea unei acumulări de apă în spatele acelui prag, acumulare care cred că ar ajunge puţin în amonte de podul Zodiac.
Asigurarea unui nivel al acelei acumulări care, chiar în spatele pragului de fund, să fie aproape de limita falezei de pe malul drept al Someşului, fără, însă, să o inunde.
Dacă e necesar; construirea unui perete pe malul stâng al Someşului, pentru prevenirea inundării aleii aflate aproape de apă.
Amenajarea unei fântâni arteziene după modelul Roshen din Viniţa (UA) / Abrau-Diurso (RU) / Thun (CH). În cazul în care s-ar opta pentru modelul Roshen ar exista, în opinia mea, două variante: A) imersarea acesteia în perioada (orientativă) 15 noiembrie-15 martie, pentru a preveni deteriorarea ei, ca urmare a (posibilelor) temperaturi scăzute din timpul iernii, aşa cum se întâmplă în Viniţa; asta ar însemna, eventual, dragarea albiei astfel încât Someşul să aibă, în zona fântânii, adâncimea pe care o are Bugul De Sud în zona Fântânii Roshen; B) golirea anuală a acelei acumulări în perioada 15 noiembrie-15 martie, situaţie în care lateralele fântânii să fie acoperite cu un fel de sită care să îndeplinească funcţia de mască deoarece, în caz contrar, ar fi percepută de cei care trec în zonă ca o "ţevăraie" inestetică. Deşi Fântâna Roshen este caracterizată ca plutitoare, aceasta are posibilitatea să se ridice - parţial - deasupra apei; a se urmări filmarea de aici, unde fântâna e ridicată doar parţial deasupra apei: https://youtu.be/bZAXpeIlqW0 ;se poate vedea, începând cu minutul 0:59, că fântâna e parţial "dezgolită" şi nu arată prea bine, ori, în cazul descris de mine, ar fi total sau aproape total afară, în funcţie de cantitatea de apă uzinată. De asemenea, ar fi necesar un sistem de încălzire care să asigure peste 0 grade când temperaturile sunt scăzute şi există riscul de îngheţ al apei; sistemul nu cred că ar trebui să funcţioneze prea des, dar consider că ar fi bine să existe.
Poziţia fântânii ar putea fi în dreptul Platoului Sălii Sporturilor sau - în cazul în care ridicarea nivelului apei din Someş ar perturba drenarea apei din Bazinul Olimpic - în amonte de acel deversor. Pescajul Fântânii Roshen e de 136 cm, pescaj care ar trebui respectat şi aici. Ţinând cont că, în apropierea fundului apei pot fi impurităţi, e necesară o adâncime considerabil mai mare, pentru a nu se înfunda prea des filtrele. În ceea ce priveşte proiectorul, acesta ar urma să fie pe malul stâng (în situaţia adoptării modelelor din UA sau CH) sau pe partea fântânii dinspre malul stâng dacă se adoptă modelul din RU, iar publicul să urmărească spectacolele fântânii de pe malul drept. Ar fi binevenite nişte gradene.
În ceea ce priveşte orarul de funcţionare al fântânii, aceasta ar fi în perioada 15 martie - 15 noiembrie, zilnic, în principiu, de la 14 la 23, cuprinzând numere cu muzică şi numere fără muzică. Cele cu muzică nu înainte de ora 18.
Debarcader - în cazul în care s-ar monta nişte separatoare care să nu permită ambarcaţiunilor să se apropie de fântână, mai ales când aceasta e în funcţiune.
În ceea ce priveşte porţiunea Someşului cuprinsă între Podul Garibaldi şi pragul de fund cu stavile de care ziceam, aceasta ar putea avea tot o funcţie de agrement. Asta, însă, după ce se modernizează Podul Garibaldi deoarece, în prezent, nu cred că e de dorit montarea celor 7 stavile lipsă. Podul pare şubred.
Cel puţin în acest moment, în opinia mea, asta pare să fie situaţia. Comisarul european AV a anunţat că a reuşit să obţină crearea unui coridor nou - Baltic-Pontic-Egean - care va fi benefic economiei noastre. Deşi nu are număr, ţinând cont de enumerarea nouă a acestor coridoare TEN-T, acesta pare să fie al nouălea şi - întâmplător sau nu - conţine o parte a fostului Coridor IX Paneuropean. Nu s-a precizat că celelalte coridoare - printre care şi fostul Orient - au fost retrasate. Ne vom îndrepta atenţia către acesta. Coridorul respectiv - care, ţinând cont de enumerare, ar fi al optulea - nu mai intră în RO. Acesta porneşte din AT, trece prin fosta YU şi ajunge în GR având:
o ramură în HU
o altă ramură în BG
o porţiune în CY
şi - lucru interesant - nu mai leagă Patra(s) de Igumeniţa în condiţiile în care fostul Coridor Orient lega - rutier - cele două localităţi pe podul Rio(n)-Antirrio(n).
Alte aspecte care mă fac să cred că toată povestea asta cu Schengenul terestrul e un bla-bla ordinar ar fi:
existenţa unui acord cu AT şi intrarea doar în Air Schengen într-o manieră atipică: prin procedură scrisă şi fără o dată concretă pentru aderarea cu frontierele terestre
existenţa unui singur stat care se opune făţiş, deci exact atât cât e nevoie pentru crearea unui dramatism aparent de ultimă speţă; numărul statelor care se opun e, de fapt, mai mare, dar nu se manifestă
exprimarea opoziţiei exact atunci când e nevoie; AT a tăcut până acum, manifestându-şi opoziţia deschisă doar astăzi
Ultimele două fiind caracteristice principiului strictului necesar, tipic perioadelor de bătaie de joc.
