Există două subtipuri de referinţă ale generatorului de valuri de tip plug. Primul îl putem numi KS şi constă într-un funicular care rulează deasupra apei, sub acesta aflându-se "plugul" care e parţial imersat. Ansamblul funicular-plug se află într-o zonă separată cu o plasă de restul bazinului, pentru protecţie, lângă una din laturile lungi. Al doilea - pe care îl putem numi W - constă tot într-un funicular, dar cu plug total imersat. Deasupra plugului se află o structură similară unui chioşc de submarin*, prins de cablul tractor, şi o bară verticală*, ansamblul funicular-plug situându-se în interiorul unui dig central cu rol de protecţie. Tot în interiorul digului se află şi cablul de tractare. Caribda homerică - în ipostaza corespunzătoare celei de-a doua treceri a lui Odiseu în zonă - pare să aparţină, oarecum acestui al doilea subtip, dar, evident, fără digul central de protecţie.
Aşa cum am scris în postarea precedentă, Caribda ar putea avea un aspect similar unui decapod: sepie sau calmar. Însă, spre deosebire de o sepie sau un calmar, tentaculele lungi sunt legate permanent de o structură similară unui plug imersat care glisează pe fundul mării şi care are ceva deasupra acestuia care iese din apă. Şi, având în vedere că în mitologie pot să apară elemente care par a fi făcute de mâna omului, putem admite că, pe fundul mării, ar putea fi ceva similar diolcos-ului pe care glisează "plugul". În ceea ce priveşte adâncimea mării în imaginaţia lui Homer, aceasta poate fi undeva între 60 şi 100m, adică valori comparabile cu cele reale.
Aşadar, întâmplările ar putea să se fi petrecut astfel. Ulise, după ce a avut parte de distrugerea corabiei şi uciderea marinarilor din subordine**, a fost direcţionat spre Scila şi de vântul dinspre nord, dar mai ales de valul format de "plugul" Caribdei, care se îndrepta spre sud-vest. Ulterior, "plugul" s-a întors către nord-est, valul format ducându-l pe Odiseu în direcţia respectivă. În apropierea smochinului, ceea ce a mai rămas din corabie a fost tras de câteva din celelalte tentacule ale Caribdei, tentacule care nu se vedeau de la suprafaţa apei, dar care aproape sigur că l-ar fi apucat şi pe Ulise dacă acesta nu ar fi reuşit să se agaţe de crengile smochinului. Odată agăţat, Ulise afirmă că umbra smochinului cade pe iazmă fără, însă, să o descrie. Termenul de "iazmă" se referă la partea aeriană a structurii din care face "plugul", aceasta oprindu-se, la propriu, în umbra smochinului, iar valul format de plug, lovindu-se de stana Caribdei, au determinat agitarea suprafeţei apei, rezultând vârtejuri. Timpul în care Ulise a stat agăţat o perioadă care pare să fi fost de ordinul orelor, iar apa a fost învolburată ceea ce s-ar putea interpreta că "plugul" ar fi făcut mai multe "curse" agitând apa în strâmtoare. Când resturile corabiei au apărut, la voia lui, Ulise şi-a dat drumul din smochin căzând în "vâltoare" şi după ce s-a suit pe "lemne" şi şi-a folosit mâinile pe rol de vâsle, a specificat că Zeus nu i-a dat voie să-l vadă, că altfel nu scăpa. Oare se referă la apropierea de stânca Scilei înainte de a se deplasa către Caribda sau "plugul" tocmai a pornit într-o "cursă" şi l-a dus pe Ulise şi mai aproape de Scila înainte de a scăpa din siaj? Greu de precizat, dar Ulise pare că:
- intenţionat s-a deplasat către Caribda, făcând surfing pe valul creat de "plugul" Caribdei
- a avut un anumit control asupra Caribdei, lemnele ajungând la suprafaţă la voia lui
În cazul în care nu este eroare de traducere, se poate pune întrebarea de ce Odiseu a preferat să treacă în zona Caribdei în condiţiile în care, teoretic, Scila e răul mai mic? Aşa cum prima dată a invocat-o pe Crateis, de ce nu ar fi putut să procedeze la fel?
* Părţi aflate deasupra apei.
** Pedeapsă dată ca urmare a sacrificării şi consumării boilor sacri ai lui Apollo.
