CLASIFICAREA URNELOR LOTO DUPĂ MODALITATEA DE EVACUARE

 Urnele loto pot fi clasificate şi după criteriul modalităţii de evacuare a bilei / bilelor. Se disting 5 tipuri.

1) UN RECIPIENT, MAI MULTE EVACUĂRI

Este o situaţie întâlnită rar, constând dintr-un număr de tuburi care pornesc din interiorul unui recipient şi care se continuă în afara acestuia. Aici:

se poate observa că în interiorul recipientului se află nişte ţevi cărora le corespund tot atâtea conducte exterioare. La schimbarea sensului de rotaţie a cilindrului, în fiecare tub interior intră o bilă care, apoi, ajunge în tubul exterior. A se remarca întreruperea fiecărui tub exterior, astfel încât capătul fiecărui tub constituie un loc de stocare a fiecărei bile. O altă variantă a primului tip se poate vedea în clipul de mai jos:

Sursa: Vimeo

La a doua şi a patra urnă (numărând din stânga) se pot observa mai multe tuburi care pornesc din recipient. Urna, fiind pneumatică, evacuează bila în sens ascendent, în partea de sus a fiecărui tub existând o trapă (care se deschide doar atunci când are loc extragerea, permiţând bilei să ajungă la capătul tubului) şi un opritor (care nu permite ieşirea bilei din tub).

2) UN RECIPIENT, O EVACUARE

Multe din urnele loto au această caracteristică. Evacuarea poate în partea de jos a recipientului:

sau în partea de sus. În clipul de mai jos, urna are o evacuare care se bifurcă. După ce bilele ies, se stochează fie în dreapta, fie în stânga:

situaţie caracteristică urnelor pneumatice.

3) MAI MULTE RECIPIENTE CU EVACUĂRI INDIVIDUALE PARALELE

Apare la urnele care extrag bile cu numere de la 0 la 9, dar nu numai. Unele urne au ţevi scurte, dispuse paralel:

altele au un fel de "dom"

fiecare dintre "domuri" putând fi considerat un tub foarte scurt. 

4) MAI MULTE RECIPIENTE CU EVACUĂRI INDIVIDUALE CONVERGENTE

Tip distinct sau variantă a tipului precedent? Fiecare tub de evacuare are supapa lui (în cazul urnelor pneumatice), dar existenţa suportului comun pe care se află trapele care permit bilelor să ajungă la capătul tubului e un argument pentru includerea acestor urne unui tip distinct de precedentul. Ba mai mult, unele astfel de urne au şi opritor comun:

5. MAI MULTE RECIPIENTE CU TUB COLECTOR

Evacuarea fiecărui recipient se termină într-un tub colector:

SET DE PROPUNERI (1)

 

Construirea unui prag de fund cu stavile, poziţionat pe Someş, în amonte de Derivaţia Bánffy (canalul care leagă Canalul Morii de Someş şi care trece pe lângă blocul provenit din transformarea fostei fabrici "România Muncitoare").
Crearea unei acumulări de apă în spatele acelui prag, acumulare care cred că ar ajunge puţin în amonte de podul Zodiac.
Asigurarea unui nivel al acelei acumulări care, chiar în spatele pragului de fund, să fie aproape de limita falezei de pe malul drept al Someşului, fără, însă, să o inunde.
Dacă e necesar; construirea unui perete pe malul stâng al Someşului, pentru prevenirea inundării aleii aflate aproape de apă.
Amenajarea unei fântâni arteziene după modelul Roshen din Viniţa (UA) / Abrau-Diurso (RU) / Thun (CH). În cazul în care s-ar opta pentru modelul Roshen ar exista, în opinia mea, două variante: A) imersarea acesteia în perioada (orientativă) 15 noiembrie-15 martie, pentru a preveni deteriorarea ei, ca urmare a (posibilelor) temperaturi scăzute din timpul iernii, aşa cum se întâmplă în Viniţa; asta ar însemna, eventual, dragarea albiei astfel încât Someşul să aibă, în zona fântânii, adâncimea pe care o are Bugul De Sud în zona Fântânii Roshen; B) golirea anuală a acelei acumulări în perioada 15 noiembrie-15 martie, situaţie în care lateralele fântânii să fie acoperite cu un fel de sită care să îndeplinească funcţia de mască deoarece, în caz contrar, ar fi percepută de cei care trec în zonă ca o "ţevăraie" inestetică. Deşi Fântâna Roshen este caracterizată ca plutitoare, aceasta are posibilitatea să se ridice - parţial - deasupra apei; a se urmări filmarea de aici, unde fântâna e ridicată doar parţial deasupra apei: https://youtu.be/bZAXpeIlqW0 ;se poate vedea, începând cu minutul 0:59, că fântâna e parţial "dezgolită" şi nu arată prea bine, ori, în cazul descris de mine, ar fi total sau aproape total afară, în funcţie de cantitatea de apă uzinată. De asemenea, ar fi necesar un sistem de încălzire care să asigure peste 0 grade când temperaturile sunt scăzute şi există riscul de îngheţ al apei; sistemul nu cred că ar trebui să funcţioneze prea des, dar consider că ar fi bine să existe.
Poziţia fântânii ar putea fi în dreptul Platoului Sălii Sporturilor sau - în cazul în care ridicarea nivelului apei din Someş ar perturba drenarea apei din Bazinul Olimpic - în amonte de acel deversor. Pescajul Fântânii Roshen e de 136 cm, pescaj care ar trebui respectat şi aici. Ţinând cont că, în apropierea fundului apei pot fi impurităţi, e necesară o adâncime considerabil mai mare, pentru a nu se înfunda prea des filtrele. În ceea ce priveşte proiectorul, acesta ar urma să fie pe malul stâng (în situaţia adoptării modelelor din UA sau CH) sau pe partea fântânii dinspre malul stâng dacă se adoptă modelul din RU, iar publicul să urmărească spectacolele fântânii de pe malul drept. Ar fi binevenite nişte gradene.
În ceea ce priveşte orarul de funcţionare al fântânii, aceasta ar fi în perioada 15 martie - 15 noiembrie, zilnic, în principiu, de la 14 la 23, cuprinzând numere cu muzică şi numere fără muzică. Cele cu muzică nu înainte de ora 18.
Debarcader - în cazul în care s-ar monta nişte separatoare care să nu permită ambarcaţiunilor să se apropie de fântână, mai ales când aceasta e în funcţiune.
În ceea ce priveşte porţiunea Someşului cuprinsă între Podul Garibaldi şi pragul de fund cu stavile de care ziceam, aceasta ar putea avea tot o funcţie de agrement. Asta, însă, după ce se modernizează Podul Garibaldi deoarece, în prezent, nu cred că e de dorit montarea celor 7 stavile lipsă. Podul pare şubred.

CORIDOR TEN-T LA SCHIMB CU ADERAREA COMPLETĂ LA SCHENGEN?

Cel puţin în acest moment, în opinia mea, asta pare să fie situaţia. Comisarul european AV a anunţat că a reuşit să obţină crearea unui coridor nou - Baltic-Pontic-Egean - care va fi benefic economiei noastre. Deşi nu are număr, ţinând cont de enumerarea nouă a acestor coridoare TEN-T, acesta pare să fie al nouălea şi - întâmplător sau nu - conţine o parte a fostului Coridor IX Paneuropean. Nu s-a precizat că celelalte coridoare - printre care şi fostul Orient - au fost retrasate. Ne vom îndrepta atenţia către acesta. Coridorul respectiv - care, ţinând cont de enumerare, ar fi al optulea - nu mai intră în RO. Acesta porneşte din AT, trece prin fosta YU şi ajunge în GR având:

• o ramură în HU
• o altă ramură în BG
• o porţiune în CY

şi - lucru interesant - nu mai leagă Patra(s) de Igumeniţa în condiţiile în care fostul Coridor Orient lega - rutier - cele două localităţi pe podul Rio(n)-Antirrio(n). 

Alte aspecte care mă fac să cred că toată povestea asta cu Schengenul terestrul e un bla-bla ordinar ar fi:

• existenţa unui acord cu AT şi intrarea doar în Air Schengen într-o manieră atipică: prin procedură scrisă şi fără o dată concretă pentru aderarea cu frontierele terestre
• existenţa unui singur stat care se opune făţiş, deci exact atât cât e nevoie pentru crearea unui dramatism aparent de ultimă speţă; numărul statelor care se opun e, de fapt, mai mare, dar nu se manifestă
• exprimarea opoziţiei exact atunci când e nevoie; AT a tăcut până acum, manifestându-şi opoziţia deschisă doar astăzi

Ultimele două fiind caracteristice principiului strictului necesar, tipic perioadelor de bătaie de joc.

CATERINCA SCHENGEN CONTINUA

 Vorbe, vorbe şi nimic concret. Aceleaşi bla-bla-uri. Cel puţin, aşa se vede situaţia în exterior. 

OAMENII PLUTITORI ŞI TRENUL INVIZIBIL

 Într-o gară, prima linie se termină fix la peretele estic al unei gări. La peretele vestic, o linie porneşte de la acolo. În interiorul gării, nicio linie de tren. Cu toate acestea, de partea estică a gării peronul e plin de pasagerii care aşteaptă trenul:

- Măi oameni buni! Ce aşteptaţi? Nu vedeţi că linia se termină în perete?

- Cu ce te deranjează că noi aşteptăm trenul? N-ai altă treabă?

Şi, culmea, vine un tren care garează exact pe linia care se termină la peretele estic al gării. Pasagerii se suie şi, imediat după semnalul de punere în mişcare, trenul, peretele estic şi peretele vestic al gării, treptat, se dematerializează, permiţând observarea pasagerilor şi a bagajelor care levitează. Unii în picioare, alţii în poziţie şezând. Lumea priveşte uimită cum pasagerii şi trenul invizibil trec prin gară şi îşi continuă drumul, trenul rematerializându-se după ce a depăşit peretele vestic al gării. Un cetăţean i se adresează omului care se legase de pasagerii de pe peron:

- Ai văzut? De ce a trebuit să te legi de cei care aşteptau trenul?

ÎN LUMEA JUGURILOR. JUGUL PROPRIU-ZIS DE GREABĂN

 Aici ar intra orice jug care:

• e în spatele coarnelor
• nu se sprijină pe acestea
• nu are arc rigid de genul celui de la jugul precedent

Am folosit sintagma "propriu-zis" deoarece, nu de puţine ori, jugul cu arc rigid în formă de U este considerat a fi de greabăn. Deseori jugul propriu-zis de greabăn se leagă de zebu, respectivele animale având un fel de cocoaşă,

dar sunt destul de multe situaţii când jugul propriu-zis de greabăn este folosit şi pe teritoriul european. Inclusiv cel folosit la carul cu boi de pe teritoriul RO este tot jug propriu-zis de greabăn. Sursa: ziare.com: 

ÎN LUMEA JUGURILOR. JUGUL CU ARC RIGID

 Alcătuire:

• grindă cu una sau două arcade destul de pronunţate
• una sau două piese în formă de U, ajustabile (arcul sau arcele)
• elemente de fixare pe grindă a piesei sau pieselor în formă de U
• eventual, cârlige de prindere a harnaşamentului

Jugul respectiv este considerat a fi "de gât" în engleză. În germană, de multe ori, figurează ca "jug american de gât", dar sunt situaţii când apare ca "jug de greabăn". Tot "jug de greabăn" este considerat şi în franceză cu precizarea că, în limba respectivă, mai apare şi cu denumirea de "jug de umeri". În germană, pentru ca jugul cu arce rigide să fie considerat jug de gât,

 

este necesar ca punctul de aplicare al tracţiunii să fie cât mai jos astfel încât forţa să fie preluată în mare măsură de arce. În caz contrar, chiar dacă are arce rigide, e considerat jug de greabăn

deoarece grinda jugului preia (aproape) toată forţa de tracţiune. Din ce am observat până în prezent, nu totdeauna se poate face deosebirea clară între jugul de gât şi jugul de greabăn propriu-zis.

Sursa tuturor imaginilor: Kuh Und Ochsen Schule.