11-12/2025-2026*10. GIOACCHINO ROSSINI (1792-1868)

 

1. Este cunoscut ca şi compozitor de opere, deşi a compus şi lucrări camerale, şi lucrări religioase.
2. Din punct de vedere stilistic, aparţine atât clasicismului cât şi romantismului. De asemenea, este unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai orientării belcanto (apărută în jur de 1670 şi care a durat până după 1840).
3. În 1824 a devenit directorul Teatrului Italian din Paris.
4. După anul 1829, activitatea componistică a lui Gioacchino Rossini s-a diminuat semnificativ.
5. Lucrări cunoscute: Bărbierul Din Sevilla, Wilhelm Tell, Semiramida şi Stabat Mater.

Sursa: Google Imagini

11-12/2025-2026*10. CARL MARIA VON WEBER (1786-1826)

1.  Este considerat primul compozitor romantic, fiind creatorul operei romantice germane. 
2. S-a remarca şi ca pianist, dirijor şi director muzical la opera din Praga, apoi din Dresda. În calitate de director muzical, a dat dovadă de o severitate de neconceput pentru unii angajaţi, motiv pentru care a întâmpinat unele dificultăţi.
3. Înafară de opere, a compus şi lucrări aparţinând genului concertant, simfonic şi vocal.
4. Lucrări cunoscute: Freischütz, Euryanthe, Oberon, Concertul pentru clarinet în fa minor şi Invitaţie la vals.
5. Portret al compozitorului realizat în anul 1821. Sursa: Wikipedia: 
   
   
   

11/2025-2026*12. VINCENT D'INDY (1851-1931)

 

Sursa: Wikipedia

1. A avut şi activitate pedagogică.
2. Esteunul din fondatorii instituţiei Schola Cantorum.
3. Lucrările cele mai cunoscute ale lui Vincent d'Indy sunt Istar (variaţiuni simfonice) şi Simfonia Cevenolă (un tip de lucrare care este între simfonie şi concert instrumental pentru pian şi orchestră).

11/2025-2026*9U. RENAŞTEREA - TIPURI DE LUCRĂRI

  

1. Motetul: tip de lucrare religioasă, cu text latinesc, în proză
2. Missa: tip de lucrare religioasă cu text latinesc standard, în proză. 
3. Madrigalul spiritual: tip de lucrare religioasă, cu text religios în versuri, în limba italiană
4. Madrigalul (propriu-zis): tip de lucrare laică având text în versuri în general în limba italiană / franceză / engleză / germană. 
5. Ricercarul: tip de lucrare instrumentală; înafară de "ricercari", în Renaştere (dar şi după) s-au mai făcut transcripţii pentru diverse instrumente ale unor lucrări vocale.

11/2025-2026*9R. RENAŞTEREA - GENERALITĂŢI

1.  Limite aproximative (1300) 1400-1600 (1650)
2. Nuclee principale ale activităţilor muzicale: Flandra şi spaţiul italian
3. Nuclee secundare ale activităţilor muzicale: Spania, Anglia, zona pariziană şi spaţiul german.
4. Are loc o dorinţă de reactualizare a valorilor antice greceşti; de aici vine şi numele: valorile antice renasc. O astfel de valoare este şi tragedia antică greacă. S-a reuşit doar într-o anumită măsură apărând, astfel, opera. Şi tragedia antică greacă, şi opera implică îmbinarea dintre cuvânt, muzică şi mişcare, dar modalitatea de îmbinare diferă semnificativ. Tragedia antică e sincretică, pe când opera este mai degrabă sintetică decât sincretică.
5. S-a dezvoltat foarte mult creaţia corală. Una din culmile creaţiei corale este Deo Gratias de Johannes Ockeghem, aceasta fiind un canon pe 36 de voci (canon cvadruplu pe 9 voci).

COMICUL

 Comicul constituie polul real al axei real-ideal. Deci, sutimea 1. În sistemul meu de referinţă, comicul rezultă din exagerarea  - peste o anumită limită - a celor 3 categorii estetice conflictuale poziţionate pe "coroana circulară". Astfel:

1. exagerarea sublimului => emfatic
2. exagerarea tragicului => tragicomic
3. exagerarea josnicului => sarcasticul

11/2025-2026*9R. RENAŞTEREA - ORGANIZĂRI SONORE

 Teoretic, fiecărui sunet al gamei i-a corespuns un mod autentic (principal) şi unul plagal (derivat). Practic, cele două moduri care corespundeau sunetului si nu au fost utilizate şi, dată fiind apariţia cântării pe mai multe voci în secolele IX-XIV, nu mai exista diferenţă între modurile autentice şi cele plagale. Au rezultat, astfel, 6 moduri:

1. doric pe re
2. frigic pe mi
3. lidic pe fa
4. mixolidic pe sol
5. eolic pe la
6. ionic pe do