ŞI, TOTUŞI, SE PARE CĂ A FOST 4

În postările 3/12 şi 4/12 (am şters toată seria pentru a nu se interpreta cele scrise acolo ca jigniri) îmi exprimam unele îndoieli cu privire la "Sala Dublă" (sala festivă; amfiteatrul de pe "Avram Iancu") a cărei jumătate estică ne-a fost repartizată ca sală de clasă pe-a III-a şi pe-a IV-a. Astfel, aveam îndoieli dacă sala dublă avea un număr - 5 sau două - 4 şi 5 - corespunzătoare celor două jumătăţi: estică, respectiv vestică. Deşi, conform spuselor administratoarei Colegiului Naţional Ortodox sala avusese numărul 5, inscripţionat chiar pe sau deasupra uşii care asigura accesul în sala noastră de clasă (eu nu am văzut, de aceea nu pot spune exact locul unde era numărul), sunt destul de multe indicii că, iniţial, 5-ul era dat jumătăţii apusene a sălii duble. Să le luăm pe rând:

• Fosta sală 1 primise numărul 2 când clădirea nordică fusese repartizată Facultăţii de Teologie Ortodoxă. Deci, faptul că 5 fusese dat amfiteatrului nu trebuie să mire pe nimeni. Paravanul fusese scos iar uşa jumătăţii vestice fusese desfiinţată. Deci, logic că 5-ul fusese pus la uşa fostei clase a noastre din moment de doar pe acolo se putea intra în sală; acum, s-a reîmpărţit sala, s-a refăcut uşa, în locul paravanului s-a pus un zid iar sălile au primit câte un cod care constă din litera A urmată de un număr; în cazul fostei clase a noastre este A17
• Orice sală aflată pe latura vestică şi latura estică a clădirii nordice avea cel puţin o fereastră lângă uşă, chiar dacă şi uşa avea geamuri iar deasupra ei era un geamlâc

Aşadar:

• Lângă cuşculia portăresei, pe latura nordică (a clădirii nordice), cu intrare din curte era Sala 1; ferestrele ei dădeau spre stradă.
• Pe latura vestică, având intrarea tot direct din curte, erau Sala 2, "Vizuina lui Eugen" (cunoscătorii ştiu ce înseamnă) şi Sala 3. Fiecare dintre acestea respecta "regula" enunţată anterior; chiar şi "Vizuina lui Eugen" avea un geam lângă uşă, dar că acesta era mai mic; cauza o constituie gangul de acces în pivniţă; în prezent, unde era sala 3 sunt, acum, două săli, înguste, fiecare cu uşă de termopan; nu am însă nicio certitudine că acolo mai era o sală; aproape sigur că una din uşile de termopan - cea dinspre scări - provine din "lărgirea" ferestrei aferente; dacă era doar uşa - chiar dacă era vitrată - şi geamlâcul de deasupra - nu ar fi fost destulă lumină naturală; ori, asta nu se concepea în perioada în care se făcea economie la orice.
• Deasupra Sălii 2, a "Vizuinii lui Eugen" şi Sălii 3 erau 6-le şi 7-le, accesul făcându-se printr-un holişor aflat între acestea; 8-ul era, deja, în Clădirea Sudică (actuala B07); ori, numerele 6 şi 7 erau posibile doar dacă Sălii Duble i s-au dat două numere: 4 şi 5.

Ţinând cont de regula numerotării sălilor, rezultă că jumătăţii estice a Sălii Duble i s-a dat numărul 4 iar jumătăţii vestice 5.