- Caribda devine foarte periculoasă la anumite intervale de timp; în rest, nu îşi face simţită prezenţa, chiar dacă în vecinătatea ei este o posibilă pradă.
- Scila, deşi nu este aşa periculoasă ca şi Caribda (pentru că, deşi are 6 guri - cum apare în Odiseea - acestea sunt mult mai mici ca cea a Caribdei), acţionează ori de câte ori în preajma ei este o posibilă pradă
Asta ce poate însemna? Să considerăm că Divina Caribda stă pe fundul mării, în strâmtoarea Messina şi, la intervale fixe de timp, înghite şi regurgitează obiectele mari, hrănindu-se doar cu plancton şi fiinţe de dimensiuni mici în raport cu ea. Să zicem că ar putea arăta aşa:
Sursa: Wixmp |
Şi, totuşi, ar fi vulnerabilă. De ce? Pentru că, din cauza mobilităţii foarte reduse, ar putea fi atacată de Scila. Sau, în cel mai bun caz, ameninţată. Fiind fiinţe nemuritoare, cele două s-ar lupta încontinuu. Scila, dacă ar reuşi să ajungă la ea întinzându-şi oricare dintre cele 6 gâturi, ar muşca-o şi ar răni-o, după care rana, oricât de adâncă ar fi, s-ar vindeca deoarece Caribda e nemuritoare. Caribda s-ar apăra? Dacă da, cum? Încercând să o înghită? Ar regurgita-o imediat deoarece, odată înghiţită, Scila i-ar aplica nişte muşcături dureroase şi, dacă să zicem că Divina Caribda s-ar încăpăţâna să o ţină captivă în tubul digestiv, Scila s-ar putea elibera mai uşor decât am crede; i-ar sfâşia pereţii tubului digestiv şi ţesuturile înconjurătoare şi s-ar elibera. Aici se vede cum Scila ar putea ajunge fără nicio problemă la Caribda dacă ar vrea:
Nemaivorbind că, în mitologia etruscă, Scila are şi cozi de peşte, şi aripi, ceea ce înseamnă că poate şi să înoate şi să zboare şi atunci...vai şi amar ce chinuri ar trebui să îndure Caribda. E posibil ca cele două fiinţe să fie prietene? Nu rezultă clar acest lucru şi, chiar dacă ar fi, tot ar apărea neînţelegeri, iar o ceartă cu Scila nu ar fi fost de dorit! Date fiind aceste aspecte, rezultă că Divina Caribda are ceva cu rol de protecţie. Aceste ceva poate fi:
- o cuşcă sau un grătar
- un recipient
sau un recipient prevăzut cu un grătar, care e şi situaţia de faţă:
Aşadar, Caribda are, în cazul de faţă, 3 capete: unul central, şi două laterale. De asemenea, are posibilitatea de a crea un flux bidirecţional şi continuu de apă şi, de asemenea, se poate hrăni prin oricare din cele 3 capete. În ipostaza vârtej, apa din interiorul Caribdei ar fi "pompată" dinspre capul central spre cele laterale. Asta înseamnă c ăapa evacuată prin capetele laterale ajunge în aven, iar apoi în căldare, cauzând apei din căldare o mişcare de rotaţie deoarece avenele laterale au o porţiune verticală şi una orizontală similară fântânilor de tip vortex cu pompă. Concomitent, gura centrală începe să aspire apă, rezultând vârtejul care scufundă chiar şi ambarcațiunile mari dacă au nenorocul să fie în zonă. Ajung în gura Caribdei? Nu, deoarece există rigola care, în principiu, este ceva în genul grătarului rar de la unele instalaţii hidrotehnice. Corăbiile aspirate sunt rupte în bucăţi, dar se vor învârti pe (sau chiar vor bloca în, fără a trece, însă, dincolo de) rigolă până când există vârtejul. În ipostaza "gheizer", Caribda pompează apa în sens contrar, adică de la capetele secundare spre centru. Apa este aspirată prin avenele laterale şi aruncată prin cel central, rezultând "gheizerul".
Va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.