21/2020-2021. 10S1. ROBERT SCHUMANN (1810-1856)

 

Robert Schumann în anul 1839. Sursa: Wikipedia

1. Deşi a compus încă din copilărie, Robert Schumann s-a afirmat, mai întâi, ca literat. Studiile muzicale sistematice le-a început abia în anul 1828 (după alte surse 1830), cu Friedrich Wieck, viitorul socru.
2. În jurul anului 1830*, Robert Schumann începe să nutrească sentimente de iubire faţă de Clara Wieck (1819-1896, care a devenit pianistă şi compozitoare), fiica profesorului lui de pian. Friedrich a făcut tot posibilul pentru a împiedica relaţia dintre ei. Nu a reuşit, dar suferinţa lui Robert Schumann cauzată de această opoziţie sistematică a viitorului socru i-a afectat serios sănătatea mintală, şi aşa destul de şubredă.
3. În anul 1832 a inventat un dispozitiv care ţinea suspendat degetul inelar, cu scopul de a spori agilitatea celorlalte degete. Efectul? Paralizie a degetului inelar al mâinii drepte, cariera lui de pianist fiind, astfel, compromisă. 
4. O perioadă scurtă de timp (1843-1844) va activa ca profesor la Conservatorul din Leipzig, înfiinţat de Felix Mendelssohn-Bartholdy. De altfel, Robert Schumann a nutrit o deosebită admiraţie faţă de Mendelssohn.
5. Lucrări mai importante: Seriile de lieduri Dragoste de poet şi Dragoste şi viaţă de femeie, Simfoniile (în număr de 4) şi Concertul pentru pian.

* În perioada anilor 1834-1835 a fost logodit cu Ernestine von Fricken (1816-1844), dar asta nu înseamnă că Clara Wieck i-ar fi fost indiferentă în acea perioadă. Despărţirea lui Robert Schumann de Ernestine von Fricken a avut loc la 1 ianuarie 1836, el hotărându-se să continue relaţia cu Clara. Căsătoria lor a avut loc abia în anul 1840 când, folosindu-se de cunoştinţele sale de drept, Robert Schumann reuşeşte să o scoată pe Clara Wieck de sub tutela tatălui ei. 

21/2020-2021. 9S2. JOHANN SEBASTIAN BACH (1685-1750)

 

Johann Sebastian Bach în anul 1746. Sursa: Wikipedia

1. Este cel mai cunoscut compozitor din perioada barocului
2. A studiat foarte mult creaţia lui Antonio Vivaldi.
3. Din 1723 Activitatea componistică s-a desfăşurat în paralel cu cea didactică şi cu cea dirijorală, fiind cantor şi responsabil muzical al Bisericii Sf. Toma, al şcolii aferente (şi nu numai) din Leipzig.
4. Lucrări mai cunoscute: Clavecinul bine temperat, Arta Fugii (terminată postum în mai multe variante), Varianţiunile Goldberg, Pasacalia şi Fuga în do minor, Ciacona, Oratoriul de Crăciun şi Patimile după Matei.

21/2020-2021. 9S1. BAROCUL - ORGANIZĂRI SONORE

1.  În baroc, se utilizează mai ales organizări sonore tonale, dar, încă, modalismul poate fi sesizat.
2. Există două teorii privind trecerea de la moduri la tonalităţi. Prima susţine că a existat un proces de uniformizare a modurilor; modurile majore au devenit tonalităţi majore, iar cele minore tonalităţi minore. A doua teorie afirmă că toate tonalităţile majore provin din modul ionic (prin transpoziţie, cu excepţia tonalităţii Do major), iar cele minore din modul eolic - tot prin transpoziţie, cu excepţia tonalităţii la minor. 

21/2020-2021. 8A-8D. FORMA DE LANŢ

1. Numele formei arată un obiect la care face aluzie: lanţul
2. În Renaştere, acest tip de structură (adică forma de lanţ) era caracteristică muzicii religioase cu text în proză. Componentele nu erau strofe muzicale. Ulterior, însă, componentele acestei forme puteau fi strofe muzicale chiar dacă textul era în proză.
3. Pentru ca o lucrare muzicală să aibă formă de lanţ, aceasta trebuie să aibă minim 3 componente ("verigi") diferite; acestea pot fi strofe.
4. Notarea formei de lanţ este ABC...(nu există o limită superioară privind numărul de "verigi")
5. Forma de lanţ are o variantă care constă în repetarea a unei strofe muzicale, notarea făcându-se, în acest caz, cu AAA... Apare în unele cântece şi chiar în muzica de divertisment.

21/2020-2021. 7A-7F. CLASICISMUL - GENERALITĂŢI

1. Limite aproximative:  1735-1830.
2. Nuclee ale activităţilor muzicale: Mannheim, apoi Viena
3. Componente: germano-austriacă, italiană şi slavă
4. Există un echilibru între raţiune şi sentimente.
5. Organizările sonore folosite în clasicism sunt cele tonale.
6. Termenul de "clasic" poate însemna şi ceva "de referinţă" indiferent de perioadă.

20/2020-2021. 12S2. ALEKSANDR KONSTANTINOVICI GLAZUNOV (1865-1936)

 

Aleksandr Konstantinovici Glazunov în anul 1887. Pictură de Ilya Repin. 

1. Este unul din compozitorii a cărui muzică poate fi utilizată pentru ilustraţia muzicală a filmelor, în special a celor documentare.
2. Pe de o parte, s-a afirmat încă din adolescenţă (prima simfonie a compus-o la vârsta de 16 ani), pe de altă parte, a continuat tradiţia romantică şi în secolul XX, fiind considerat academic. De asemenea, a fost mai degrabă cosmopolit decât reprezentant al naţionalismului rus. 
3. Glazunov s-a remarcat şi ca pedagog (a fost directorul Conservatorului din Sankt Petersburg între 1905 şi 1928) şi ca dirijor.
4. Lucrări mai importante: Simfoniile, Stenka Razin, Concertul pentru vioară şi Raymonda.

20/2020-2021. 10I, 10S2. FELIX MENDELSSOHN-BARTHOLDY

 

Felix Mendelssohn-Bartholdy. Portret de Eduard Magnus, 1846: Sursa: Wikipedia

1. S-a remarcat atât ca şi compozitor (a compus lucrări în aproape toate genurile muzicale) cât şi ca dirijor şi chiar ca pedagog.
2. A promovat creaţia lui Johann Sebastian Bach.
3. A înfiinţat conservatorul din Leipzig.
4. Lucrări cunoscute: Concertul pentru vioară în mi minor op. 64, Uvertura Visul Unei Nopţi De Vară, Simfoniile a III-a Scoţiana, a IV-a Italiana şi a V-a Reforma precum şi Cântecele Fără Cuvinte.

20/2020-2021. 9I. BAROCUL - GENERALITĂŢI (REACTUALIZARE)

 

1. Numele curentului vine de la cel al unei perle cu formă neregulată. Perla respectivă mai este cunoscută cu denumirea de perlă barocă.
2. Originea curentului se găseşte în spaţiul italian, urmând să se manifeste mai ales în Europa în arhitectură, dans, muzică, pictură şi sculptură.
3. Perioada în care s-a manifestat barocul muzical a fost aproximativ între 1600 şi 1750
4. În muzică au existat 4 nuclee ale activităţilor muzicale: spaţiul italian, spaţiul german, Franţa şi Anglia.
5. Creşte importanţa muzicii instrumentale
6. Se trece de la organizările sonore modale (moduri) la cele tonale (tonalităţi).

20/2020-2021. 9S2. ANTONIO VIVALDI (1678-1741)

1. Este cunoscut şi ca Preotul Roşu datorită nuanţei roşcate a părului.
2. Deşi a fost hirotonit în 1703, nu a activat ca preot.
3. Activitatea componistică s-a desfăşurat în paralel cu cea didactică.
4. În calitate de profesor, a înfiinţat - la Ospedale Della Pietà - un ansamblu vocal-simfonic alcătuit numai din fete. Astfel fetele intonau şi vocile de tenor şi de bas, şi cântau şi la instrumente precum trompeta şi timpanul.
5. Lucrări cunoscute: Anotimpurile, L'estro Armonico şi concertele pentru flaut şi orchestră.

18/2020-2021. 12S2. CLAUDE DEBUSSY (1862-1918)

 

Claude Debussy în jurul anului 1908. Sursa: Wikipedia

1. Este cel mai cunoscut compozitor impresionist, dar există opinii conform cărora compozitorul respectiv este mai degrabă simbolist decât impresionist.
2. În creaţia lui - ca, de altfel, în creaţia tuturor compozitorilor impresionişti şi a celor influenţaţi de impresionism - timbrul muzical ("culoarea" sunetului) şi armonia au un rol deosebit de important. Preocuparea pentru timbrul muzical este sesizabilă în special în lucrările orchestrale. În ceea ce priveşte liniile melodice, nu de puţine ori, acestea sunt scurte, putând da impresia unor frânturi melodice.
3. Lucrări mai cunoscute: Preludiu la după-amiaza unui faun, Marea, Colţul copiilor, Nocturnele, Arabescuri, Fata cu părul bălai şi Catedrala scufundată.

19/2020-2021. 10i, 10S1 ŞI 10S2. MIHAIL IVANOVICI GLINKA (1804-1857)

 

Mihail Ivanovici Glinka în anul 1856. Sursa: Wikipedia

1. Este primul compozitor rus cunoscut
2. Deşi este considerat "părintele muzicii clasice ruse", trebuie precizat că, în creaţia lui, există elemente ale muzicii italiene şi spaniole care sunt sesizabile destul de clar. De altfel, a scris două uverturi (lucrări de sine stătătoare) cu tematică spaniolă, atunci când a călătorit în Spania: Uvertura Spaniolă Nr. 1 (Jota* Aragoneză) şi Uvertura Spaniolă Nr. 2 (O Noapte La Madrid).
3. Dintre lucrările cu tematică rusească, cele mai cunoscute sunt Kamarinskaia (prima lucrare orchestrală cunoscută bazată în întregime pe o melodie folclorică rusească), Ivan Susanin (cunoscută şi cu numele de O viaţă pentru ţar) şi Ruslan şi Ludmila, acestea din urmă fiind opere.

* Se citeşte "Hota".

19/2020-2021. 9I. RENAŞTEREA - TIPURI DE LUCRĂRI

 

1. Motetul: tip de lucrare religioasă, cu text latinesc, în proză
2. Missa: tip de lucrare religioasă cu text latinesc standard, în proză. 
3. Madrigalul spiritual: tip de lucrare religioasă, cu text religios în versuri, în limba italiană
4. Madrigalul (propriu-zis): tip de lucrare laică având text în versuri în general în limba italiană / franceză / engleză / germană. 
5. Ricercarul: tip de lucrare instrumentală; înafară de "ricercari", în Renaştere (dar şi după) s-au mai efectuat transcripţii pentru diverse instrumente ale unor lucrări vocale.

19/2020-2021. 8A-8D. BISTROFICUL (REACTUALIZARE)

1. Numele formei arată numărul de componente.
2.  Strofele pot fi simple (formate doar din fraze muzicale) sau complexe (formate din strofe simple). Uneori, mai este introdusă o categorie: strofa mare, rezultând 3 tipuri de strofe muzicale: strofa mică / simplă, strofa mare (formată din strofe mici) şi strofa complexă (formată din strofe mari).
3. Notarea formei bistrofice se face în funcţie de asemănarea sau deosebirea dintre cele două strofe: AA dacă sunt identice, AA1 sau AAv dacă sunt asemănătoare şi AB dacă sunt diferite. Un caz particular al formei bistrofice AB este cel în care a doua frază a strofei A este la fel cu a doua frază a strofei B. Aceea este forma bistrofică cu repriză.

19/2020-2021. 7A-7F. BAROCUL - TIPURI DE LUCRĂRI

 

1. Sonata, partita, suita instrumentală (pentru instrument solo).
2. Sonata a tre; implica, de fapt, 4 instrumente: de exemplu, două viori, o viola a gamba şi un clavecin, dar viola da gama şi clavecinul formau un singur compartiment: Basso Continuo.
3. Suita orchestrală.
4.  Concerto grosso, concertul instrumental.
5. Baletul de curte.
6. Opera seria (cu subiect mitologic sau istoric), opera buffa (cu subiect din viaţa cotidiană).
7. Cantata, oratoriul.
8. Motetul.

19/2020-2021. 6A-6F. RE MINOR

1. Tonalitatea re minor are ca model tonalitatea la minor.
2. Este relativa tonalităţii Fa major.
3. Alteraţia constitutivă este si bemol.
4. Gama re minor. sursa: Piano Keyboard Guide: 
   
   
   
5. Caracterul tonalităţii re minor poate fi echilibrat sau dramatic.

19/2020-2021. 9S2. BAROCUL - TIPURI DE LUCRĂRI (REACTUALIZARE)

1. Sonata, partita, suita instrumentală (pentru instrument solo)
2. Sonata a tre; implica, de fapt, 4 instrumente: de exemplu, două viori, o viola a gamba şi un clavecin, dar viola da gama şi clavecinul formau un singur compartiment: Basso Continuo.
3. Suita orchestrală
4.  Concerto grosso, concertul instrumental
5. Baletul de curte
6. Opera seria (cu subiect mitologic sau istoric), opera buffa (cu subiect din viaţa cotidiană)
7. Cantata, oratoriul
8. Motetul

18/2020-2021. 12S2. ORIENTĂRI ALE MUZICII MODERNE

1. Impresionismul, manifestat mai ales în spaţiul francez.
2. Expresionismul, manifestat cu precădere în spaţiul german.
3. Inovaţia în tradiţie care s-a manifestat fie ca folclorism (în estul Europei), fie ca neoclasicism (mai ales în spaţiul german şi francez.
4. Continuarea romantismului - în spaţiul rusesc şi german, dar şi în America
5. Zgomotul în muzică - tendinţă apărută în a doua jumătate a secolului XX
6. Muzica de divertisment.

18/2020-2021. 10S1. FELIX MENDELSSOHN-BARTHOLDY (1809-1847)

Felix Mendelssohn-Bartholdy. Portret de Eduard Magnus, 1846: Sursa: Wikipedia

1. S-a remarcat atât ca şi compozitor (a compus lucrări în aproape toate genurile muzicale) cât şi ca dirijor şi chiar ca pedagog.
2. A promovat creaţia lui Johann Sebastian Bach.
3. A înfiinţat conservatorul din Leipzig.
4. Lucrări cunoscute: Concertul pentru vioară în mi minor op. 64, Uvertura Visul Unei Nopţi De Vară, Simfoniile a III-a Scoţiana, a IV-a Italiana şi a V-a Reforma precum şi Cântecele Fără Cuvinte.
5. Portretul lui Felix Mendelssohn-Bartholdy

18/2020-2021. 9S2. BAROCUL - VOCI ŞI INSTRUMENTE

 VOCI

• Sopran
• Alt
• Tenor
• Bas

Sopranul şi altul erau intonate mai ales de băieţi înaintea schimbării vocii şi de eunuci, dar şi de femei. 

INSTRUMENTE

• Flautul drept, flautul transversal
• Oboiul, Oboe da caccia, Oboe d'amore
• Fagot*
• Corn fără clape
• Trompetă fără clape
• Trombon**
• Serpent**
• Timpan cu chei
• Tobă**
• Orgă*
• Clavecin*
• Harpă**
• Lăută*
• Vioară
• Viola da braccio
• Viola da gamba*
• Violone*

* Formează compartimentul Basso Continuo

** Folosite rar

BAROCUL - GENERALITĂŢI: 7A-7F

• Limite aproximative: 1600-1750.

• Zone cu activitate muzicală intensă: spaţiul italian, spaţiul german, Franţa şi Anglia.

• Se trece de la organizările sonore modale (moduri) la cele tonale (tonalităţi).

• Creşte importanţa instrumentelor muzicale. 

18/2020-2021. 9S1. BAROCUL - GENERALITĂŢI (APROFUNDARE)

1. Numele curentului vine de la cel al unei perle cu formă neregulată. perla respectivă mai este cunoscută cu denumirea de perlă barocă.
2. Originea curentului se găseşte în spaţiul italian, urmând să se manifeste mai ales în Europa în arhitectură, dans, muzică, pictură şi sculptură.
3. Perioada în care s-a manifestat barocul muzical a fost aproximativ între 1600 şi 1750
4. În muzică au existat 4 nuclee ale activităţilor muzicale: spaşiul italian, spaţiul german, Franţa şi Anglia.
5. Creşte importanţa muzicii instrumentale
6. Se trece de la organizările sonore modale (moduri) la cele tonale (tonalităţi).

18/2020-2021. 8A-8D. MONOSTROFICUL (REACTUALIZARE)

1. Orice piesă muzicală are o anumită alcătuire, adică o anumită formă.
2. Numele formei poate să indice fie numărul de componente, fie tipul de lucrare în care apare / procedeu, fie anumite obiecte la care face aluzie În cazul de faţă, numele indică numărul de componente.
3. Se notează cu A.
4. Apare în introduceri, piese cu rol introductiv şi piese cu caracter pedagogic.

18/2020-2021. 6A-6F. FA MAJOR

1. Tonalitatea Fa major are ca model tonalitatea Do major
2. Pentru a se putea respecta modelul tonalităţii Do major, Fa major are o alteraţie constitutivă: si bemol
3. Caracterul tonalităţii Fa major este senin; poate fi chiar pastoral
4. Gama Fa major; sursa: Piano Keyboard Guide: 
   

   
   
   

CÂTE CEVA DESPRE URNELE LOTO (6)

 CU SUFLANTĂ ŞI TUB EXTRACTOR

Cele mai des întâlnite urne cu tub extractor sunt acelea care au un tub terminat în partea de jos cu o pâlnie:

https://smartplay.com/wp-content/uploads/2017/07/super-bingo-machine.jpg

Există, însă, şi urne la care pe partea de jos a tubului sunt 3 inele coaxiale care doar creează impresia unei pâlnii:

https://vimeo.com/314028711

şi mai există un intertip care se găseşte între tipul cu suflantă şi fără elevator şi cel cu suflantă şi tub extractor. Este vorba de acele urne la care tubul extractor este considerabil mai scurt în raport cu înălţimea recipientului, iar tubul nu are nici pâlnie, nici inele care să simuleze pâlnia:

CÂTE CEVA DESPRE URNELE LOTO (5)

 CU SUFLANTĂ ŞI CU ELEVATOR

Vom începe cu urna care are o jumătate de inel destinat stocării bilelor extrase. Această jumătate de inel este complet separat de recipientul în care se amestecă bilele:

Pentru ca bila extrasă să iasă din recipient, dar celelalte să nu fie aruncate afară de suflantă, urna respectivă este dotată cu elevator şi trapă care se deschide doar cât timp elevatorul extrage bila care se opreşte pe capătul de sus al acestuia. Spre deosebire de urnele cu rozetă şi elevator, aici elevatorul nu se retrage complet. O parte stă în urnă pentru a permite oricărei bile să se aşeze pe capătul superior al acestuia pentru a fi extrasă. Un alt model de urnă cu suflantă şi cu elevator poate fi observat în prima parte a clipului următor:

Aici sunt două elevatoare coaxiale. Acestea sunt retrase complet în timpul funcţionării suflantei, iar când aceasta se opreşte, cele două elevatoare se ridică simultan pentru a arăta bila aleasă, după care elevatorul interior coboară pentru a extrage bila în timp ce elevatorul interior rămâne în poziţie ridicată pentru a nu permite altor bile să fie extrase concomitent cu cea selectată. După revenirea elevatorului exterior în poziţia de repaus, suflanta poate porni.