33/2020-2021. 9S2. LUDWIG VAN BEETHOVEN (1770-1827)

Ludwig van Beethoven în anul 1820. Sursa: Wikipedia

 

• Deja în anul 1791, Beethoven a atras atenţia prin maniera energică de a cânta la pian, manieră considerată chiar brutală de către unii contemporani.
• A avut o fire dificilă, comportamentul lui fiind, uneori, lipsit de maniere. De asemenea, nu îi erau străine sarcasmele. 
• În anul 1798 avea, deja, probleme cu auzul, probleme care se vor agrava ulterior, astfel întât, în anul 1825 era aproape surd. Totuşi, putea auzi sunetul pianului dacă lua în gură o bucată de lemn şi, în gură fiind, o sprijinea de pian (audiţie osoasă). 
• Nu o dată a compus în paralel lucrări contrastante din punct de vedere al caracterului. Între 1802 şi 1808 au fost compuse Simfoniile a III-a - a VI-a după cum urmează: a III-a (Eroica) între 1802 şi 1804, a IV-a în 1806 (premiera având loc în 1807), a V-a (A Destinului) între 1804 şi 1808 şi a VI-a (Pastorala) între 1802 şi 1808 .
• Există informaţia - neoficială - conform căreia Beethoven a vrut să scrie o operă după Iliada şi Odiseea de Homer. A renunţat la idee, dar elemente din opera planificată au fost folosite în Simfonia a VII-a (1811-1812), simfonie care a fost compusă în paralel cu Simfonia a VIII-a (1812). Unii specialişti consideră că ultimele trei simfonii beethoveniene (a VII-a, a VIII-a şi a IX-a) pot fi considerate simfonii romantice.
• Înafara simfoniilor, Beethoven mai este cunoscut prin concertele pentru pian - în special Imperialul (Nr. 5), prin Concertul pentru vioară şi prin Triplul Concert pentru vioară, violoncel şi pian, prin Missa Solemnis precum şi prin lucrările camerale (de exemplu, Cvartetele Nr. 7-9 "Razumovski" şi "Marea Fugă" şi instrumentale (de exemplu, Sonata Nr. 3 pentru vioară şi Sonata Nr. 14 pentru pian "Sonata Lunii").