CINCI SITUAŢII CARE POT APĂREA LA JOCURILE TRASEU-NOROC

 Jocurile pot fi clasificate pe 3 categorii: şansă, abilitate şi strategie. Jocurile de şansă se împart, la rândul acestora, în două tipuri: traseu-noroc / zar-traseu şi noroc. Jocurile traseu-noroc sunt acelea la care se parcurge un traseu între acţionarea dispozitivului caracteristic (în general zar, dar poate fi şi suprafaţă gradată similară, oarecum, titirezului) şi beneficiul posibil. Unul din aspectele care pot apărea (şi chiar apar deseori) la jocurile traseu-noroc sunt deplasările implicite adică acele deplasări care au loc fără aruncarea zarului, cu un număr fix de poziţii dacă pionul se opreşte în anumite locuri. Există 4 tipuri de deplasări implicite - care vor fi ordonate în funcţie de spectaculozitatea acestora:

1. deplasări consecutive în sens opus
2. deplasări consecutive în acelaşi sens
3. deplasări către poziţia finală (rezultând, astfel, două poziţii câştigătoare)
4. deplasări care nu se încadrează în niciuna din situaţiile de mai sus

Există jocuri traseu-noroc care nu au astfel de deplasări. Rezultă, astfel, 5 situaţii şi, aşa cum se va vedea, situaţiile 1, 2 şi 3 se asociază - totdeauna - cu situaţia 4, iar situaţiile 1 şi 2 se asociază şi cu situaţia 3.

A) DEPLASĂRILE IMPLICITE CONSECUTIVE ÎN SENS CONTRAR

Apare la un joc cu tematică ecologică inspirat din Piticot:

Sursa: Fundaţia Terra - Mileniul III

Aici se găsesc două perechi de deplasări implicite în sens contrar: 

1. de la 14 la 27 şi de la 27 la 16
2. de la 19 la 32 şi de la 32 la 23

cu scopul de a arăta avantajele imediate, dar şi efectele nedorite pe termen mediu sau lung ale unor acţiuni. Acest joc are şi deplasare implicită spre poziţia finală (de la 56 la 58) precum şi alte deplasări implicite; ca urmare, jocul este de tip ACD.

B) DEPLASĂRILE IMPLICITE CONSECUTIVE ÎN ACELAŞI SENS.

Deşi mai puţin spectaculoase decât deplasările implicite consecutive în sens contrar, cele în acelaşi sens constituie, de asemenea, elemente întâlnite rar în jocurile traseu-noroc. Un astfel de joc apare în auxiliarul unuia din manualele de educaţie muzicală pentru clasa a V-a:

 

Deplasările implicite în acelaşi sens sunt de la 18 la 24 şi de la 24 la 27. De asemenea, aici apar deplasarea implicită spre poziţia finală (21-30) precum şi alte deplasări implicite. A se remarca poziţia inversă a şerpilor. Jocul aparţine, aşadar, tipurilor BCD.

C) DEPLASAREA IMPLICITĂ SPRE POZIŢIA FINALĂ

Este o situaţie întâlnită des la jocurile Sus-Jos (Şerpi Şi Scări). Exemplul dat aici (care aparţine uneia din variantele online ale jocului Şerpi Şi Scări): 

nu are deplasări implicite consecutive; astfel, elementul deosebit din punctul de vedere al deplasărilor implicite este cea spre poziţia finală. Un alt joc este o variantă de Piticot: 

la care apare deplasarea implicită spre final de la poziţia 78 la 80.

D) ALTE DEPLASĂRI IMPLICITE

Aici intră acele deplasări implicite care nu sunt consecutive în sens contrar, nu sunt consecutive în acelaşi sens şi nu sunt către poziţia finală. Multe jocuri traseu-noroc intră aici:

La acest joc din urmă existând şi surprize (concretizate prin steluţe; oprirea pe o steluţă însemnând înaintarea sau întoarcerea cu un număr variabil de poziţii) precum şi posibilitatea obţinerii unui bonus concretizat prin avansarea cu numărul de poziţii dorit prin acţionarea discului din stânga. Trebuie, însă, dexteritate deoarece trebuie nimerit numărul corespunzător. 

E) INEXISTENŢA DEPLASĂRILOR IMPLICITE

E1) DEPLASĂRI SUPLIMENTARE ÎN FUNCŢIE DE CONTEXT

Contextul poate consta în şansă sau în abilitate. De exemplu, aici:

Joc prezent în auxiliarul unuia din manualele de educaţie muzicală de clasa a V-a

deplasările suplimentare - înainte şi înapoi - se realizează în funcţie de corectitudinea răspunsurilor date.

E2) FĂRĂ DEPLASĂRI IMPLICITE

Cel mai cunoscut joc traseu-noroc care nu implică deplasări suplimentare este Ludo, cunoscut la noi cu denumirea de Nu te supăra, frate!:

acesta fiind şi un joc de strategie, dat fiind faptul că fiecare jucător lucrează cu mai multe caractere (pioni în cazul de faţă).