CARIBDA VERGILIANĂ VERSUS CARIBDA HOMERICĂ

 În Eneida, Caribda nu este descrisă, produce un vârtej atunci când soarbe apa (fără să se menţioneze vizibiliatea sau, din contră, lipsa de vizibilitate a fundului mării), iar când o aruncă stropeşte toată bolta cerească. Ce înseamnă asta?

1. Caribda nu este vizibilă; dacă ar fi vizibilă, ar fi descrisă (a se vedea versurile aferente Scilei)
2. Este foarte probabil ca vârtejul să fie unul propriu-zis, nu cascadă (aproximativ) circulară, motiv pentru care nu se vede fundul mării
3. La evacuare se creează fie un ecran de apă, fie un val similar cu cele ale piscinelor cu valuri care folosesc tehnologia Murphy Waves.

VARIANTA ECRANULUI DE APĂ

Posibilitatea ca atât Homer cât şi Vergiliu să fi avut viziunea unui evantai (ecran) de apă rezultă din următoarele. În cazul Odiseei, Circe îi spune:

1. să nu se apropie de zona unde e Caribda când soarbe apa
2. că e mai bine să piardă 6 marinari decât să piardă tot vasul
3. că stânca unde e Scila e atât de netedă de parcă ar fi fost şlefuită de cineva.
4. să nu încerce să se lupte cu Scila pentru că e nemuritoare şi, ca urmare, nu are sorţi de izbândă

Se remarcă faptul că, deşi nu zice nimic de ipostaza în care apa este aruncată afară, Ulise trece prin zonă atunci când Caribda absoarbe apa, dar fără să se apropie prea mult de acel loc, motiv pentru care, fiind prea aproape de Scila, aceasta îi "şuteşte" 6 membri ai echipajului. Oare de ce Ulise nu a trecut în zonă când Caribda arunca afară apa? Greu de răspuns. Homer nu zice nimic în acest sens, afirmând doar că ţărmurile nu se văd din cauza "aburului". Vergiliu, însă, spune clar că apa aruncată de Caribda stropeşte toată bolta cerească, ceea ce poate însemna un ecran de apă similar celui folosit la unele spectacole, dar considerabil mai mare. În această variantă, Caribda ar putea avea forma unei ascidii, fiind racordată la două galerii: una de admisie (la intrarea căreia se creează vârtejul când soarbe apa) şi una de evacuare, la capătul căreia se creează jetul lamelar când Caribda aruncă apa. Prima galerie este submarină în întregime, a doua doar parţial. Capătul acesteia:

• se găseşte la câţiva metri deasupra apei
• se găseşte foarte aproape de stâncă / de porţiunea netedă a stâncii; între părţile laterale şi de sus a galeriei şi stâncă se află un spaţiu îngust; o fantă; partea de jos a galeriei ajunge până la stâncă formând un istm a cărui lungime e egală cu lăţimea fantei de mai sus.
• orientarea galeriei este perpendiculară pe stâncă / pe porţiunea netedă a stâncii.

Asta înseamnă că, dacă Ulise sau Enea s-ar fi apropiat de Strâmtoarea Messina sau ar fi fost acolo când Caribda când arunca apa afară, atunci ar fi putut avea parte de un "duş" care ar fi putut rupe* vasele şi chiar să-i ucidă.

*Vasul cu care Ulise a trecut prin Strâmtoarea Messina a sfârşit, ulterior,  rupt de vârtejul făcut de Caribda. Odiseu a scăpat ţinându-se smochinul de deasupra vortexului.

VARIANTA VALULUI

Conform acestei variante, în locul unei galerii de evacuare sunt mai multe (4-8, în interiorul acestora aflându-se tentaculele Caribdei), iar acestea debuşează pe peretele stâncii aferente Caribdei, sub nivelul apei mării. Fundul mării are o adâncime mare lângă stâncă care, pe măsura depărtării, scade brusc, iar apoi treptat. Ca urmare, atunci când Caribda aruncă apa, se produce un val semnificativ.