IPOTEZA DE SINTEZĂ.

CÂTE CEVA DIN TOATE CELELALTE IPOTEZE

ASPECTUL CARIBDEI

În această ipoteză, se merge pe ideea că Divina Caribda are forma literei Y fiind un ansamblu de două fiinţe unite (un fel de simbioză), având un picior comun:

• unul din braţele literei Y este polipul
• celălalt este ascidia
• partea de jos a Y-ului e piciorul

CONFIGURAŢIA LOCULUI UNDE SE AFLĂ CARIBDA

Reţeaua de peşteri la care e racordată Caribda se prezintă astfel:

• galeria de admisie a apei; este alcătuită din mai multe galerii (posibil 12) care încep pe fundul mării, se unesc într-una singură şi se termină la orificiul bucal al ascidiei din componenţa Caribdei
• galeria de admisie a aerului; este peştera unde sălăşluieşte Scila, aceasta fiind săpată în stânca opusă celei unde creşte smochinul; începe deasupra mării şi se termină la cavitatea pneumatică a ascidiei; fiind o fiinţă mitologică, putem admite că partea aferentă ascidiei are şi o astfel de cavitate
• galeria reversibilă (de aspirare şi evacuare a apei) începe la baza stâncii pe care creşte smochinul, urcă până deasupra nivelului mării - unde formează un sifon - apoi coboară şi se termină la orificiul buco-anal al polipului; temporar, galeria reversibilă este prelungită până deasupra nivelului mării de către un batardou de forma unei potcoave care glisează pe stânca amintită anterior; spaţiul format între batardoul în poziţie ridicată şi stâncă formează un fel de "sas"
• galeria de evacuare a apei; începe la orificiul aboral al Caribdei, se ramifică, şi se termină în 12* locuri; primele 3 evacuări produc căderile de apă similare cascadelor cervicale de la spa-uri; se află pe stânca cu smochinul, deasupra mării şi sunt orientate oblic în jos; evacuările 4 şi 6 produc jeturile ascendente fiind orientate vertical; evacuarea 5 produce ecranul de apă, având o orientare orizontală şi un "deflector" foarte aproape de locul unde iese apa; toate aceste 3 evacuări sunt echidistante şi sunt situate fiecare pe nişte insuliţe, între steiul Scilei şi cel cu smochin; restul evacuărilor (în număr de 6) agită apa, acestea fiind submerse şi orientate vertical sau aproape vertical
• galeria de evacuare a aerului; începe la cavitatea pneumatică a ascidiei, se ramifică şi se termină în 6 locuri submerse

TIMPII FUNCŢIONĂRII CARIBDEI

1. Prima evacuare a apei; se creează un adevărat spectacol; 3 căderi de apă care pornesc din partea de sus a stâncii cu smochin şi ajung direct în mare - ca şi cum ar fi nişte cascade cervicale, dar de dimensiuni de zeci de metri înălţime, două jeturi ascendente între care se află un ecran (evantai) de apă şi marea agitată care dă impresia de fierbere; în astfel de condiţii, Ulise nu poate trece prin strâmtoare; riscă să fie izbit de stânci
2. ridicarea peretelui culisant (batardoului) de către tentaculele polipului; este momentul cel mai periculos; în cazul în care corabia lui Ulise este surprinsă de ridicarea batardoului în zona "sasului" care urmează să fie creat, şansele de scăpare sunt minime; şi asta s-a şi întâmplat când Ulise a ajuns a doua oară "în zonă".
3. aspirarea apei şi golirea "sasului"; apa este aspirată până se amorsează sifonul, după care apa curge de la sine până sifonul se goleşte şi se dezamorsează, dezamorsare care produce acel sunet înspăimântător; deşi terifiant, e momentul cel mai sigur pentru a trece prin strâmtoare; batardoul fiind ridicat, riscul ca nava să fie înghiţită de polipul din componenţa Caribdei e inexistent. E drept că "sasul" creat prin ridicarea batardoului îl obligă pe Ulise să se apropie nepermis de stânca Scilei, iar Scila exact asta aşteaptă, având ospăţul asigurat, dar, decât să treacă în alte intervale de timp şi să existe riscul ca batardoul să se ridice exact când Ulise s-ar afla în zona unde apele pot fi separate de batardou şi apoi înghiţite... mai bine aşa
4. umplerea "sasului" cu apa înghiţită
5. coborârea batardoului când apa din "sas" ajunge la nivelul apei mării

Urmează o perioadă de repaus, după care activitatea se reia. Nu totdeauna sunt efectuaţi toţi timpii; primul poate fi omis; cel puţin, aşa rezultă când Ulise era să fie el însuşi înghiţit de Caribda, noroc cu smochinul; altfel nu scăpa. Faptul că, a doua oară, e menţionată doar aspirarea apei - nu şi spectacolul produs de evacuarea acesteia - e un indiciu că Divina Caribda e alcătuită din două organisme în simbioză şi doar unul dintre acestea era activ.