Monstrul respectiv - deşi nu a fost niciodată descris de Homer - a fascinat atât prin prin efectele produse cît şi prin tandemul cu celălalt monstru: Scila. Contextul este, evident, legat de Odiseea, dar, cu toate acestea, sunt cazuri - şi nu puţine - când e reprezentată ca atare. Una din reprezentările cel mai des întâlnite este cea similară unui ciclostom, având, însă, uneori, o gură stelată prevăzută cu dinţi ascuţiţi. Alteori apare doar sub forma unei guri cu mai multe rânduri de dinţi. Nu lipsesc situaţiile în care Caribda e reprezentată doar prin efectul care se consideră a fi relevant: vârtejul*. Nu se ţine cont de faptul că, în Odiseea, aşa-zisul vârtej e separat de restul apei mării, chiar dacă Homer nu precizează acest lucru; s-a scris în postările anterioare că, dacă ar fi fost un vârtej fără să existe un separator între acesta şi corabia lui Ulise, marinarii nu ar fi putut vedea ce e în interiorul vârtejului fără să ajungă şi ei acolo.
*Deseori, parcă, se omite faptul că Divina Caribda nu doar înghite apa, ci o şi aruncă afară. Din acest punct de vedere, concepţia din filmul Odiseu (1997) referitoare la Caribda e de apreciat: este prezentă evacuarea apei sub forma unui jet ascendent - similar unui gheizer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.