CONCEPTUL 3 (IV). IPOTEZELE ANTERIOARE PRIVIND CONFIGURAŢIA ZONEI ŞI FUNCŢIONAREA CARIBDEI PRIN PRISMA ACESTUI CONCEPT

IPOTEZA 1A

Se bazează pe versiunea Murnu a traducerii Odiseei. Acolo:

• pe de o parte se menţionează "fumul" şi "talazul"
• pe de altă parte, "fierberea" mării când Caribda aruncă apa afară este însoţită de "spuma" care se depune pe stânci, fără a se menţiona niciun "fum"

Pornind şi de la ideea că, în mitologia greacă, există structuri asemănătoare celor făcute de mâna omului, configuraţia zonei Caribdei ar putea fi aceasta:

• un "mănunchi" de 6 evacuări aeriene foarte apropiate una de cealaltă, direcţionate vertical sau aproape vertical astfel încât, când apa e aruncată afară, se formează tot atâtea jeturi care, fiind aproape unul de celălalt, pot fi percepute ca unul singur de către oricine priveşte de la depărtare. 
• 12 evacuări submerse care - foarte posibil - nu sunt alăturate, dar nici foarte depărtate  una de cealaltă; apa aruncată prin aceste "duze*" formează valuri care sunt reunite cu termenul generic de talaz. Se precizează că "fumul" şi "talazul" trebuie evitate şi, astfel Ulise asigură Scilei un "prânz"

Celelalte ipoteze se bazează pe versiunea Sluşanschi.

*Deşi impropriu, termenul a fost folosit tocmai pentru a sublinia ideea că în mitologia greacă există structuri care arată de parcă ar fi fost făcute de om.