"POLIPUL" ÎN "TRIDENT" ŞI "SEPIA" CU "PLUG INTEGRAT" (3)

PRIMA TRECERE (FINAL)

Cele descrise aici corespund "hăului" şi "talazului învolburat":

Nimic legat de "fum". De ce? Deoarece este foarte probabil ca Ulise împreună cu echipajul său să fi trecut de ceea ce am putea numi "zona cascadelor". În continuare marinarii privesc îngroziţi în abisul creat de Caribda ca urmare a înghiţirii apei, dar nu au nici măcar intenţia să se îndepărteze în condiţiile în care, teoretic, ar fi putut şi ei - împreună cu vasul - să cadă în hău şi să fie înghiţiţi de Caribda:

Lipsa oricărei intenţii de îndepărtare ar fi un indiciu că acel loc nu e chiar aşa primejdios. Cele descrise sugerează ideea că, între corabie şi abis se găseşte un separator, un "batardou" care se ridică puţin deasupra nivelului apei astfel încât:

• pe de o parte nu permite corabiei să fie aspirată de Caribda
• permite observarea abisului

Abisul respectiv este continuarea temporară a galeriei centrale care aparţine sistemului de galerii similar unui "trident", galerie care are şi un sifon. Când Caribda nu înghite apă, capătul galeriei centrale e submers, batardoul stând într-un lăcaş în fundul mării. Chiarr înainte de a înghiţi, Caribda ridică "batardoul", separând apa care urmează să fie înghiţită de restul mării şi, când "separatorul" a ajuns la înălţimea dorită, soarbe. Când marinarii se aflau aproape de abis, nivelul apei era, deja, aşa de scăzut încât se aspira şi aer. Din acest motiv în zonă era un vacarm de nedescris. Să ne gândim când sifonul unei chiuvete trage aer ce zgomot face, darămite un sifon al cărui diametru are zeci de metri.

Ulterior nu e menţionat niciun zgomot care, teoretic, ar trebui să apară când hăul se umple, înapoi cu apă. 

Lipsa oricărei menţionări a zgomotului de care zic ar putea avea şi următoarele cauze (nu singurele):

1. Marinarii au fost mult prea preocupaţi de răpirea colegilor lor de către Scila.
2. Umplerea sasului se face prin nişte galerii care permit apei mării să intre în abis, umplându-l până apa ajunge la nivelul mării. 

Această a doua variantă de interpretare pare să corespundă Odiseei deoarece, dacă "batardoul" ar fi coborât înainte ca "hăul" să se umple cu apă, curentul creat ar fi avut tendinţa să aspire corabia pe care era Ulise şi tovarăşii săi, fapt ce ar fi fost menţionat în Odiseea. 

Dacă putem cap la cap cele relatate în acest fragment al Odiseei, se poate presupune că, în prima ipostază, Caribda funcţionează în 5 timpi:

1. Evacuarea apei, creând cascadele ("fumul") şi bolboroselile ("talazul învolburat").
2. Ridicarea batardoului. Se crează un fel de sas, ca şi la ecluze. Spusele lui Circe se pot interpeta astfel: să nu navighezi în zona care urmează să fie separată de restul mării, că nu te mai scapă nici Poseidon*. Nu e clar dacă batardoul acela are secţiune circulară sau secţiune în formă de potcoavă, capetele acestuia glisând pe stânca aferentă Caribdei. Însă, indiferent ce formă are, batardoul se comportă asemenea porţilor plane ale unei ecluze.
3. Golirea "sasului". În urma golirii acelei zone care poate fi asemuită unui sas se creează acel hău înspăimântător. Când marinarii erau aproape de abis, nivelul apei în sifon era atât de scăzut încât se aspira şi aer; de acolo zgomotul deosebit de puternic asemuit cu un urlet.
4. Umplerea "sasului". Nu se menţionează, dar pare că aceasta se realizează nu prin regurgitare, ci prin deschiderea unor galerii prin care apa mării intră în sas, umplându-l pe principiul vaselor comunicante. Adică aşa cum se umple sasul uneei ecluze.
5. Coborârea batardoului. Se produce, în principiu, când apa din "sas" ajunge la 0 mdM.

Există perioade de repaus ale funcţionării Caribdei sau, imediat după timpul 5, urmează timpul 1? Dacă se merge pe ideea că fenomenul real care stă la baza creării acestui personaj mitologic este curentul de maree din Golfurile Patra(s) şi Corint, aatunci răspunsul este negativ. Cariubda îşi ispăşeşte fără odihnă pedeapsa dată de Zeus.

*Caribda e fiica lui Poseidon cu Geea.