CELE 7 COMPONENTE ŞI "LUMEA TELEFONULUI" (1)

Luăm ca reper România anilor 1980-1990. Se poate considera că societatea românească de atunci ducea o existenţă pe 7 planuri:

• 4 distincte ("lumile")
• două de legătură
• o extensie

1. VIAŢA DE ZI CU ZI

Este prima dintre "lumi". Dacă începutul perioadei luată ca reper constituia sfârşitul perioadei de libertate relativă, în 1982 şi, apoi, în 1985, situaţia s-a înrăutăţit semnificativ. Întreruperile de energie electrică (cu durate de până la 4 ore), frigul din  locuinţe, cozile la alimentare (mergând până la "cozile de sacoşe"*), dificultatea de a călători în străinătate, "ciorchinele" de pasageri pe mijloacele de transport în comun erau lucruri obişnuite acelor vremuri. E drept că exista siguranţa locului de muncă, pe scenele filarmonicilor veneau artişti sovietici de primă mână, iar corupţia nu era aşa vizibilă deoarece deasupra tuturor era partidul. Însă, per ansamblu, nu se poate zice că se trăia mai bine atunci ca acum, cu toate problemele şi cu toată batjocura care, se pare că este caracteristică întregii societăţi contemporane.

* Înainte de servici, se mergea la alimentară şi se lăsa sacoşa în faţa alimentarei. Şi nu se fura.

2. DISCUL MUZICAL ANALOG

Încă de pe vremea "plăcii de gramofon", discul muzical analog şi-a creat propria "lume". Deşi au existat gramofoane, apoi picupuri portabile, muzica "a coborât în stradă" doar odată cu apariţia casetofoanelor portabile. Discul muzical analog se leagă de ideea de audiţie în spaţiu închis. În prezent, tipurile de picupuri întâlnite mai des ar fi cele:

1. de uz comun
2. de fidelitate înaltă
3. pentru DJ
4. pentru audiofili

însă, la acea vreme, ultimele două tipuri nu erau, dar existau picupuri de studio. Evident că un picup de studio nu se găsea în comerţ, iar cele Hi-fi aveau un preţ pe măsură, însă unul de uz comun cam era prezent la familiile care aveau o anumită ţinută. Care să fie cauza pentru care discul analog şi-a creat propria lume încă de pe vremea "plăcii de gramofon"? Probabil:

• faptul că gravarea nu o poate face oricine, fiind nevoie de un aparat special
• datorită sunetului

şi, în unele situaţii, aspectul aparatului. 

3. TELEVIZORUL

Începând cu anul 1982, programele TV acordau o importanţă sporită "marilor realizări" şi cultului personalităţii; asta nu înseamnă că politizarea nu exista şi înainte. Era prezentă, dar începând cu 1982 s-a accentuat semnificativ. În plus, majoritatea televizoarelor erau alb-negru; "Telecolorul", "Cromaticul" şi "Elcromul" erau nişte rarităţi. Ca urmare, se poate spune că televizorul şi-a creat propria lume.

4. CALCULATORUL

Calculatoarele personale produse în România anilor 1985-1994 (HC-urile) şi monitoarele cu lumină verde sau, mai rar, chihlimbarie au constituit o "lume" aparte. Lumea uita, pentru intervale scurte de timp (când nu era "luată lumina") de viaţa de zi cu zi şi de "marile realizări" de care se vorbea mai tot timpul la televizor. Se pornea calculatorul, se pornea monitorul verde / chihlimbariu sau chiar un televizor sport alb-negru folosit ca monitor şi grafica pixelată îl făcea pe utilizator să intre în "lumea calculatorului". Nu trebuie uitat că, de multe ori, lângă calculator era şi un casetofon deoarece casetele constituiau memoria nevolatilă; pe casete erau mai ales jocuri.