CELE 5 ETAPE ALE FUNCŢIONĂRII CARIBDEI HOMERICE

Dacă se interpretează strict fenomenele descrise în Odiseea, ar rezulta o funcţionare a Caribdei în 5 etape, iar în zonă trebuie să fie şi un sifon şi un perete glisant care să separe, temporar, o parte a apei de restul apei mării:

1. Evacuarea apei cu presiune ridicată; se menţionează "fierberea" apei mării. Este puţin probabil să aibă loc chiar o  fierbere. Cel mai probabil e  o evacuare sub presiune a apei care, foarte probabil, se aerează. Câte locuri de evacuare există? Unul sau mai multe? Toate locurile de evacuare (în cazul în care sunt mai multe) se găsesc sub suprafaţa apei sau doar unele?
2. Separarea zonei din care apa urmează să fie golită; Caribda ridică un perete glisant din stâncă, având o formă cilindrică sau de potcoavă sau o formă de arc de cilindru sau, poate, chiar de arc de trunchi de con. Peretele respectiv, singur sau împreună cu şteiul aferent Caribdei, formează un recipient, izolând apa care urmează să fie golită de restul apei mării fiind, practic, un dig culisant. În cazul în care o corabie se află pe suprafaţa apei care urmează să fie izolată de restul mării, aceasta nu mai are şanse de scăpare. Partea de sus a peretelui culisant se ridică deasupra suprafeţei mării nu cu mult, dar cu suficient cât acea corabie sau orice altă ambarcaţiune să nu mai poată ieşi din zona respectivă.
3. Recircularea şi golirea. Apa din zona izolată este recirculată, dar şi aspirată, motiv pentru care nivelul acesteia începe să scadă. La un moment dat, se aude un zgomot puternic (Caribda începe să aspire aer) şi, în scurt timp, fundul mării devine vizibil, fapt menţionat explicit (se vede nisipul umed). Sifonul s-a golit, dar Caribda e dincolo de acesta, nefiind vizibilă. Aceasta este etapa pe care o surprinde Ulise când trece între Scila şi Caribda. Cum de nu e aspirat? Simplu! Peretele glisant e în poziţie ridicată la o înălţime nu foarte mare deasupra luciului apei, dar suficientă cât să protejeze corabia. Astfel, Odiseu cu marinarii de pe vas pot urmări spectacolul înfricoşător fără ca ei să fie absorbiţi de Caribda; există, însă, riscul izbirii corabiei de acel perete glisant din stâncă. De ce nu a aşteptat până peretele glisant nu cobora înapoi şi apoi să treacă prin strâmtoare? Se va preciza ulterior.  
4. Evacuarea cu presiune scăzută; ies la suprafaţă obiectele care nu au putut fi înghiţite ca urmare a evacuării unei cantităţi de apă cu presiune scăzută. Asta sugerează că sifonul este prevăzut cu echivalentul unui grătar rar. 
5. Coborârea peretelui glisant; Se poate considera că peretele glisant coboară după ce apa evacuată ajunge la un nivel apropiat de cel al mării sau, din contră, se poate avea în vedere ipoteza conform căreia peretele glisant începe să coboare când nivelul apei din interiorul spaţiului creat de acesta e mult sub nivelul mării, rezultând crearea unei cascade temporare cu înălţime variabilă şi cu lamă de apă variabilă. 

 Ce s-ar fi întâmplat dacă Ulise ar fi trecut prin zona Caribdei atunci când aceasta s-ar fi găsit în alţi timpi de funcţionare afară de cel de-al treilea?

• Dacă era în primul timp, vasul ar fi pierdut direcţia de mers ca urmare a vârtejurilor cauzate de evacuarea apei. Poate s-a fi şi răsturnat.
• Al doilea timp ar fi fost cât se poate de nepotrivit. Corabia lui Odiseu s-ar fi putut găsi în zona care urma să fie izolată de peretele glisant şi, atunci, nu ar mai fi avut nicio şansă de scăpare.
• Al patrulea timp ar fi fost prea puţin spectaculos pentru prima menţionare a Caribdei pentru cititor. Un hău care se umple lent cu apă. La a doua sosire a lui Ulise în zona Caribdei este surprins şi timpul 4, dar fiind în context cu timpii 3 şi 5 spectaculozitatea e considerabil mai mare decât dacă ar fi fost surprins doar al patrulea timp.
• Al cincilea timp ar fi fost la fel de periculos ca cel de-al doilea; corabia lui Ulise ar fi fost "aspirată" în abisul care se umplea cu apă.